Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel

Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED

Print Send by email
05:30, 11 Dec 2017

Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED

 

 
Lupta reală împotriva propagandei ruse este un imperativ pe termen și scurt și lung. De aceea, aceasta trebuie depolitizată și transformată într-o necesitate obiectivă...


 

Dionis Cenușa
 

Conturarea asiduă a unui profil pro-european cât mai atractiv și credibil acasă și în exterior domină agenda guvernării, controlată de către Partidul Democrat și liderul acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Afilierea cu vectorul european necesită însă voință politică clară și o implementare verificabilă, consecventă și până la capăt a reformelor.

Deocamdată majoritatea progreselor afișate de guvernare cuprind adoptarea legilor, iar piedicile reformelor apar la etapa materializării lor în beneficii tangibile pentru cetățeni. Inconsistența între demararea reformelor asumate față de UE și superficialitatea lor la implementare trage însă la pământ încrederea publică în guvernare. De aceea, pentru a distrage atenția publicului de la ineficiența sau insuficiența reformelor, guvernarea recurge la măsuri de “geopolitizare” a politicii interne, resuscitând deliberat discuțiile despre influența negativă a factorului rusesc.

Lupta cu propaganda rusă

Din seria măsurilor recente care vizează Rusia se numără modificarea rapidă a Codului Audiovizualului (Parlament.md, 7 Decembrie 2017), motivată cu necesitatea securizării spațiului informațional moldovenesc de propaganda externă. Noile prevederi nu vizează în mod expres mass-media rusă, ci țintesc produsele media (de natură informațional-analitică, politică, militară) din țări care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Din acest grup de țări face parte Rusia, dar și alte state din CSI (4 țări) și chiar din UE (7 state), precum și Georgia. (Vezi Tabelul)

 

Țările care nu aplică Convenția European cu privire la televiziunea transfrontalieră (nesemnat, neratificat)

Țară

Convenția nesemnată

Convenția semnată, dar neratificată

Comunitatea Statelor Independente

Armenia

X

 

Azerbaijan

X

 

Rusia

 

X

Belarus

X

 

Alte țări din Europa de Est și Caucaz

Georgia

 

X

Uniunea Europeană

Belgium

X

 

Denmark

X

 

Grecia

 

X

Irlanda

X

 

Luxembourg

 

X

Olanda

 

X

Suedia

 

X

Sursa: Consiliul Europei

Pentru ca restricțiile aplicate de noul Cod să ocolească țările europene este favorizată în mod explicit folosirea conținutului informațional (analitic, militar sau politic) din SUA, Canada, țările care au ratificat Convenția Europeană și din toate țările UE. Pe lângă Rusia, noul Cod poate afecta și producția media din Belarus, care datorită transmiterii în limba rusă este vizualizată și are consumatori loiali în Moldova (ceea ce nu este relevant pentru Armenia, Azerbaidjan sau Georgia). 

Operatorii de pe piața media urmează să plătească între 70-100 mii lei (între 3500-5000 EUR per încălcare) în cazul difuzării produselor media interzise. Aplicarea acestor amenzi ar putea obstrucționa activitatea instituțiilor media care, contrar legislației, vor retransmite posturile TV din Rusia fără a le filtra de conținutul nepermis.

Reacția autorităților găgăuze (puterile executivă și legislativă) prin refuzul de a restricționa transmiterea canalelor rusești prefigurează un nou conflict între Chișinău și Comrat pe marginea transpunerii în practică a noilor prevederi, îndată ce legea va intra în vigoare. În fruntea opoziției față de restricționarea conținutului media extern, calificat drept propagandistic, se află Președintele Igor Dodon, care nu acceptă promulgarea acesteia. Blocajul anunțat de președinte va fi însă depășit de către guvernare în baza Hotărârii Curții Constituționale din 17 octombrie 2017. Astfel, este posibilă instituirea interimatului funcției pentru situațiile în care președintele țării refuză să-și îndeplinească atribuțiile constituționale, inclusiv cea de promulgare a legislației. În acest fel, spicherul Parlamentului va putea promulga în scurt timp revizuirile la Codul Audiovizualului ignorând obiecțiile lui Igor Dodon, exact așa cum Andrian Candu a numit noul Ministru al Apărării, în luna octombrie 2017.

Dezrădăcinarea dezinformării, SUA și acțiunile Rusiei

Măsurile de contracarare a dezinformării externe, sub incidența cărora cade, în primul rând, Rusia, coincide deloc întâmplător cu vizita la Washington a spicherului Parlamentului Andrian Candu și a lui Vladimir Plahotniuc, calificat drept coordonatorul coaliției de guvernare (PDM.md, 5 Decembrie 2017), efectuată în perioada 7-8 decembrie curent. La întrevederile cu mai mulți legislatori americani, delegația PDM a accentuat aspectele ce țin de “războiul hibrid”, purtat de către Rusia împotriva Moldovei, care cuprinde instrumente de presiune în comerțul bilateral, mediatice și de securitate (prin refuzul de evacuare a forțelor militare ruse în regiunea transnistreană).

Adoptarea rapidă, în aceeași zi – în două lecturi, a modificărilor la Codul Audiovizualului a avut loc sincron cu anunțurile din presă privind deschiderea unei cauze penale pe numele lui Vladimir Plahotniuc (Dosarul nr. 3/1-0358/2017, înregistrat pe 30 noiembrie 2017), în care acesta ar fi investigat pentru tentative de omor. Folosind acest prilej, PDM a acuzat Rusia de „hărțuire și persecuție” prin fabricarea de dosare penale și tentative de a folosi mecanismele internaționale de urmărire penală (Interpol) împotriva membrilor PDM și a oficialilor moldovenei afiliați acestuia. Pe lângă faptul că sunt aranjate ca parte a unei scene de victimizare, acțiunile Rusiei sunt utilizate pentru a consolida cel puțin două imagini despre PDM. Prima constă din faptul că Rusia pedepsește guvernarea de la Chișinău pentru orientarea sa geopolitică pro-vestică. Cea de-a doua imagine se bazează pe percepția că Rusia ar ținti PDM pentru că acesta luptă cu schemele regionale de spălare a banilor, care implică sistemul bancar moldovenesc și oficiali ruși.

Critica față de Rusia în care este antrenat PDM corespunde întocmai dispoziției anti-rusești, întărită în SUA, în jurul noilor sancțiuni economice, în ultimele luni, ca urmare a probelor ce confirmă amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Deci, există o relație de cauzalitate evidentă între mesajele anti-rusești ale guvernării moldovenești și tentativele acesteia de a intensifica contactele cu politicienii americani. Peste 500 mii de dolari sunt direcționați de către PDM pentru activități de lobby în capitala SUA, iar scopul urmărit are mai multe nivele.

Pe termen scurt, guvernarea vrea să-și îmbunătățească imaginea în Occident, inclusiv pe cea a lui Vladimir Plahotniuc. Totodată, deși multe din argumentele critice față de Rusia sunt justificate (aplicarea embargourilor comerciale sau războiul informațional), modul cum acestea sunt folosite denotă o intenție clară de a provoca Rusia la acțiuni de răzbunare. Cu cât mai dure vor fi autoritățile ruse cu atât mai multă simpatie Democrații se așteaptă să obțină din partea populației cu viziuni anti-rusești, mai ales având în vedere contextul electoral. Mai mult decât atât, reacțiile Rusiei vor fi folosite pentru a stimula solidaritate și sprijin din partea SUA și a statelor UE.

Pe termen lung, Democrații se pregătesc pentru negocierile post-electorale din 2018, în care ei se văd drept protagoniști principali. Reprezentanții PDM încearcă să convingă SUA de necesitatea susținerii forțelor pro-europene pentru menținerea lor la putere pentru a stopa re-orientarea geopolitică a Moldovei spre Rusia, de către partidele pro-ruse. Aceasta indică un interes accentuat al PDM de a atrage SUA în discuțiile iminente cu Maia Sandu și Andrei Năstase despre necesitatea formării viitoarei coaliții de guvernare, din care vor să facă parte Democrații.

Substratul european

Limitarea accesului pentru produsele media rusești nu este o noutate pentru regiune. În perioada 2014-2016, autoritățile ucrainene au interzis peste 70 de posturi TV din Rusia. În lista neagră a mass-media, aplicată în Ucraina, au nimerit nu doar produsele media analitico-informaționale, ci și cele de divertisment sau științifice. Sursa acestor interdicții au fost și rămâne interferențele Rusiei care au provocat dezintegrarea (separatismul în regiunea Donbass) și chiar ocuparea unor teritorii ucrainene (anexarea Crimeii). Oficialii europeni au apelat mereu, inclusiv la cel de-al 4-lea Consiliu de Asociere Ucraina-UE, la importanța asigurării unor măsuri proporționale dedicate securității naționale, ținându-se cont de libertatea mass-media și pluralismul mediatic.

Atitudinea UE față de încercările de a introduce anumite impedimente contra instituțiilor media din Rusia a fost la fel vizibilă în cazul Moldovei. Anterior, la propunerile de ajustare a Codului Audiovizualului cu privire la retransmiterea unor posturi TV străine (aprilie 2015), ex-șeful Delegației UE Pirkka Tapiola atenționa că inițiativele legate de sectoare importante, precum libertatea mass-media, necesită expertiza prealabilă a Comisiei de la Veneția, monitorizare atentă și dezbateri cu societatea civilă. La presiunea din partea UE și a societății civile, modificarea Codului Audiovizualului a fost amânată în 2015 și discuțiile s-au centrat pe necesitatea adoptării unui Cod nou, elaborat cu sprijinul financiar al UE încă în 2011, dar abandonat ulterior.

Amendarea-fulger a Codului are loc în toiul evaluării UE privind îndeplinirea pre-condițiilor politice pentru obținerea primei tranșe a asistenței macro-financiare. Chiar dacă constituie un risc vădit, guvernarea, totuși, adoptă restricțiile față de materialul media care amenință securitatea informațională a țării. Acest zel al Democraților se datorează unei “furtuni perfecte” pentru jocurile geopolitice ale guvernării de la Chișinău, în care animozitățile cu Rusia are o semnificație politico-electorală considerabilă.

Pentru început este vorba despre un context regional și internațional prielnic. Atât instituțiile europene, cât și liderii europeni, dar și cei americani, au recunoscut public natura toxică a dezinformării cu care operează Rusia. La amestecul în alegerile din SUA s-au adăugat acuzațiile privind influența propagandei ruse în Brexit și în promovarea separatismului catalan (Reuters, 13 Noiembrie 2017).

Al doilea moment favorabil ține de măsurile concrete adoptate de către UE pentru a lupta cu acțiunile de dezinformare ale Rusiei. Astfel, bugetul UE adoptat de către Parlamentul European la finele lunii noiembrie 2017 prevede majorarea cheltuielilor UE pentru combaterea dezinformării. Peste 1 milion EUR va fi folosit pentru instruiri în domeniul contracarării știrilor false, destinate personalului UE de la Bruxelles și din capitalele Europei de Est și a Balcanilor de Vest. De asemenea, circa 3,8 milioane EUR vor fi direcționați pentru îmbunătățirea comunicării strategice către Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă. În paralel, Comisia Europeană a demarat lucrul la noua strategie pentru gestionarea problemei legate de răspândirea știrilor false. Un Grup de Experți de nivel înalt, constituit din mediul academic, platforme online, ONG-uri etc., selectat de Comisie, urmează să dezvolte strategia până în primăvara lui 2018.

Nu în ultimul rând, adoptarea rapidă a modificărilor la Codul Electoral este legată de vizita lui Vladimir Plahotniuc în SUA (pe 7-8 decembrie 2017), pe durată căreia era necesară cucerirea atenției politicienilor americani prin fapte cât mai răsunătoare. În acest sens pare suspectă coinciderea demersului legislativ pentru restricționarea anumitor produse media externe, inclusiv din Rusia, și promovarea activă a reacției PDM la cauza penală intentată de instanțele ruse împotriva lui Vladimir Plahotnic.

Folosind circumstanțele descrise, Democrații reușesc să schimbe legislația media fără a înfrunta opoziție majoră din partea SUA și a partenerilor europeni, care înșiși adoptă măsuri pentru combaterea propagandei ruse. Mai mult ca atât, legea a fost adoptată de către 61 de parlamentari din 87 prezenți, opoziția extraparlamentară (PAS și Platforma DA) a lăsat subiectul fără reacție oficială imediată, la fel cum a făcut-o Delegația UE și Ambasada SUA. Unicele forțe politice care și-au manifestat dezaprobarea deschis sunt PSRM și Igor Dodon, PCRM și Vladimir Voronin și liderii din autonomia găgăuză. Acest lucru evidențiază din nou segmentarea geopolitică a politicului moldovenesc, în care Democrații reușesc să se poziționeze în aceeași tabără cu PAS, Platforma DA și alte partide cu viziuni critice față de Rusia.

În loc de concluzii…

Mișcarea bruscă a Democraților pentru limitarea accesului anumitor produse media analitice și informaționale externe a fost imediat legată cu campania anti-rusă, lansată de aceștia încă în 2016. Este un moment de ruptură a relației, de peste 10 ani, a mass-media controlată de Vladimir Plahotniuc de principalul post TV din Rusia (Pervii Kanal), folosit de către Kremlin pentru dezinformarea vecinătății sale apropiate - țările CSI. Aceasta poate avea costuri financiare pentru holding-ul media controlat de liderul PDM, dar acest sacrificiu este făcut pentru obiective politice strategice vitale.

Modificarea legislației mass-media reprezintă o lovitură puternică pentru forțele pro-ruse care, practic, în mod gratuit, prin acoperirea media rusească formau opiniile necesare în rândul electoratului pro-rus. Democrații însă obțin un nou instrument pentru filtrarea spațiului media, de conținutul considerat toxic, în contextul alegerilor parlamentare din 2018. Opoziția condusă de către Socialiști, Comuniști și autoritățile din autonomia găgăuză față de curățarea spațiului public moldovenesc de produsele analitice rusești va întări percepția că guvernarea este anti-rusă. Aceasta facilitează eforturile Democraților de fortificare a unui profil pro-european.

Pluralismul media din Moldova va fi influențat, dar, totodată, accesul produselor propagandistice rusești va fi restrâns. Acest lucru însă nu înseamnă că dezinformarea efectuată de Rusia nu va pătrunde deloc în spațiul public moldovenesc. Aceasta circulă eficient în alte surse decât cele tradiționale și anume în rețelele de socializare, unde poate fi detectată și respectiv contracarată mai dificil.

Lupta reală împotriva propagandei ruse este un imperativ pe termen și scurt și lung. De aceea, aceasta trebuie depolitizată și transformată într-o necesitate obiectivă, asumată conștient, comunicată corect publicului, în vederea protejării intereselor naționale și a securității, nu doar de ordin informațional, a țării. La fel, trebuie evitată substituirea discuțiilor despre viteza și calitatea reformelor din Moldova cu “vânătoarea de vrăjitoare” împotriva produselor media folosite în războiul informațional al Moscovei.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.

05:30, 11 Dec 2017

Alte știri

27 August 2012
RSS
Exclusiv: Lituania îi acordă Moldovei perspectiva de membru al UE, Irena Degutiene, președinta Seimului lituanian
free
25 Mai 2012
Coaliția Nediscriminare salută votul Parlamentului
free
16 Mai 2012
Republica Moldova a înregistrat un progres limitat în combaterea corupției, Dirk Schuebel
free
12 Mai 2012
Pelicule din 12 țări vor fi prezentate la Festivalul Filmului European
free
29 Martie 2012
4 din 5 adresări ale moldovenilor la CEDO se repetă din cauza sistemului defectuos
free
20 Februarie 2012
Semnarea Acordului privind spațiul aerian amânată pentru o altă perioadă
free
23 Ianuarie 2012
Grădinița din Ermoclia se încălzește cu paie
free
29 August 2011
Orientarea pro-europeană trebuie prevăzută în Constituție, Alexandru Moșanu
free
27 August 2011
„Vin Noii Moldoveni!?” - interviu Info-Prim Neo cu frații Cristina și Dumitru Podgurschi, {reluare din 25 august 2010}
free
23 August 2011
Fiecare dintre noi poate afirma că el este Moldova: „I-AM-OLDOVA”, Igor Guzun
free
22 August 2011
Cum a ajuns Moldova cea mai săracă țară din Europa, ex-ambasador european
free
15 August 2011
Integrarea europeană nu depinde atât de vreo prevedere a Constituției, cât de voința politică, Dumitru Diacov
free
10 August 2011
Actuala guvernare are o misiune: să facă totul ca procesele de integrare europeană să devină ireversibile, Nicolae Dabija
free
02 Octombrie 2017
Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
free
02 Mai 2017
Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
free
05 Decembrie 2016
Chișinăul substituie responsabilitatea cu așteptări față de UE, opinie
free
28 Noiembrie 2016
Incertitudini geopolitice legate de președinția lui Igor Dodon, politolog
free
05 September 2016
Deficiențele în asistența UE pentru Moldova: poziția Curții de Conturi a UE
free
02 Ianuarie 2016
În 2015, la Bugetul de stat s-au acumulat venituri mai mari decât în 2014
free
27 Noiembrie 2015
Există problemă mai mare decât anticipatele pentru Republica Moldova, Ileana Racheru
free

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

IPP organizează...

Cercetarea, social media & IT împotriva dezinformării – OdnoHACK! MOLDOVA 2017

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Drepturile Animalelor În R.M. au nevoie de promovare politică.Conferințe IPN [HD] | Acționăm împreună pentru o apă mai bună!
Conferințe IPN [HD] | Reacția Federației de Tenis din RM la informațiile apărute în mass-media.Conferințe IPN [HD] | Avocat Ala Raevschi
Vezi toate
banner creditex