|
|
|
Situația dată creează o oportunitate nouă pentru UE de a valorifica pre-condițiile politice, trecute cu vederea atunci când guvernarea a introdus votul mixt...
|
Dionis Cenuşa |
|
Lupta politică din Moldova capătă noi contururi după ce rezultatele alegerilor din turul doi au fost invalidate în prima instanță de judecată. Alegerile desfășurate pe 3 iunie 2018 s-au soldat cu victoria candidatului opoziției extra-parlamentare, Andrei Năstase, care a acumulat 52,7% din voturile exprimate (129.432 de voturi). Intervenția instanței a parvenit în urma contestației venite din partea candidatului din partea Partidului Socialiștilor, Ion Ceban, care a obținut 47,43% din voturi. Motivul folosit de către instanță pentru a nu confirma legalitatea alegerilor a fost agitația efectuată de către Andrei Năstase prin intermediul rețelelor de socializare în ziua alegerilor (Youtube, 3 iunie 2018, începând cu minutul 6.00), care ar fi influențat substanțial comportamentul votanților.
Decizia dată a clătinat puternic scena politică moldovenească și a fisurat adițional credibilitatea sistemului judecătoresc, deja considerat de către opoziție drept instrument politic al guvernării. Argumentele cu care instanța și-a motivat decizia de a respinge legalitatea alegerilor sunt controversate, anulează votul a peste 240 mii de persoane, dar și setează un precedent periculos pentru alegerile parlamentare din 2018.
Invalidarea alegerilor a reprezentat un adevărat „șoc politic” (IPN, 20 Iunie 2018) pentru opoziția extra-parlamentară, reprezentanții societății civile și partenerii externi, în particular Uniunea Europeană. Aceștia au criticat decizia curții pentru faptul că violează grav dreptul la vot și subminează voința poporului. Liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, este suspectat de faptul că prin influența asupra puterii judecătorești vrea să-l împiedice pe Andrei Năstase să preia controlul asupra capitalei. Contrar acestor suspiciuni, Democrații prin vocea premierului Pavel Filip, infirmă interesul guvernării de a influența decizia curții (TRM, 20 Iunie 2018), deoarece ar dăuna intereselor guvernării. Cu toate acestea, opoziția extra-parlamentară a chemat populația la proteste în masă (pe 24 iunie 2018) pentru a cere validarea alegerilor (Tribuna, 23 Iunie 2018), iar partenerii externi au promis să monitorizeze îndeaproape cazul nevalidării alegerilor și au cerut autorităților să asigure independența instanțelor de judecată.
Decizia de invalidare a alegerilor ridică multe semne de întrebare, deoarece aceasta aduce cu sine costuri politice pentru guvernare, într-un an electoral crucial pentru supraviețuirea sa politică.
În primul rând, hotărârea curții a provocat reacții dure de condamnare din partea actorilor locali și de îngrijorare a partenerilor externi, în frunte cu UE și SUA. Intensitatea acestor reacții a fost net superioară celei exprimate în 2017 față de introducerea votului mixt. În al doilea rând, acest lucru a revitalizat agenda opoziției extra-parlamentare, care sub acest pretext poate mobiliza propriul electorat și atrage votanți noi, înaintea alegerilor parlamentare din 2018. În al treilea rând, prin nerespectarea rezultatelor alegerilor, generată de hotărârea curții, sunt practic încălcate pre-condițiile politice cu privire la funcționalitatea instituțiilor democratice. Ca rezultat, prima tranșă a asistenței macro-financiare preconizată pentru iulie 2018 ar putea fi amânată pentru toamnă sau mai târziu. Aceste costuri sunt substanțiale pentru un partid aflat la guvernare, mai ales dacă popularitatea acestuia acasă și în exterior este foarte scăzută. Este însă incert faptul dacă scopul Democraților cuprinde doar îndepărtarea lui Năstase de la primărie sau poate, totuși, aceștia urmăresc obiective distincte.
Poziția actorilor europeni
Mesajele transmise de către partenerii europeni au avut intensitate și conotație diferită. Primul mesaj a fost lansat de către Șeful Delegației UE, Peter Michalko (20 iunie, ora 6.33 dimineața) pe calea rețelelor de socializare. După care au urmat pozițiile Partidului Popular European (20 iunie), Serviciului European pentru Acțiune Externă (20 iulie, ora 19.34), Parlamentului European (21 iunie, ora 12.00) și ale Platformei Societății Civile a Parteneriatului Estic (21 iunie). Astfel, cel puțin două instituții europene au discutat și au alarmat opinia publică despre hotărârea curții prin care nu a fost confirmată legalitatea alegerilor din capitala Moldovei.
Din reacțiile acestor actori pot fi desprinse următoarele concluzii.
În primul rând, există o percepție foarte puternică că justiția este controlată de către autoritățile centrale din Moldova. Partidul Popular European este cel mai tranșant în mesajul său și îi acuză pe Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon de faptul că au folosit justiția controlată politic pentru a invalida alegerile (EPP, 20 iulie 2018). În aceeași tonalitate, Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European califică hotărârea curții ca o interferență politică în actul judiciar, care contrazice standardele europene prescrise în Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE.
Al doilea aspect pe care actorii europeni au ținut să-l sublinieze ține de faptul că prin invalidarea alegerilor autoritățile moldovenești încalcă pre-condițiile politice legate de asistența macro-financiară. Astfel, nu este asigurată funcționalitatea mecanismului instituțiilor democratice, în particular un sistem pluripartinic. Comisia parlamentară reamintește că atât decizia curții, cât și reforma sistemului electoral (introducerea votului mixt), sunt devieri de la pre-condițiile politice (Parlamentul European, 21 Iulie 2018).
A treia idee care derivă din mesaje este că UE nu trebuie să acorde în niciun caz asistență financiară până când nu sunt îndeplinite pre-condițiile politice. Popularii Europeni cer ca UE să nu ofere asistență financiară regimului de la Chișinău, caracterizat de ei drept „cartel” între Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon. Platforma Societății Civile a Parteneriatului Estic cheamă instituțiile europene să treacă de la declarații politice la revizuirea esențială a asistenței financiare pentru Moldova, luând apărare astfel principiilor fundamentale ale democrației (EaP Civil Society, 21 Iunie 2018).
A patra dimensiune asupra căreia se atrage atenția este respectarea rezultatelor alegerilor și respectiv a votului exprimat de alegători (EEAS, 20 iulie 2018). Șeful Delegației UE subliniază că respectul față de voința populară constituie o trăsătură a societăților democratice, dar și o valoare europeană.
În fine, a cincea idee care reiese din reacțiile actorilor europeni este asumarea unui angajament de a urmări îndeaproape evoluțiile politice din Moldova, în special în contextul alegerilor parlamentare din 2018.
Scenariile legate de (in)validarea alegerilor
În baza unui evaluări cost-beneficiu obișnuite observăm că invalidarea alegerilor prejudiciază interesele imediate ale Democraților. Aceasta la fel contrazice afirmațiile lui Vladimir Plahotniuc despre faptul că victoria lui Andrei Năstase arată că în Moldova sunt mai multe poluri de putere, lucru care ar anula teza statului capturat (Tribuna, 11 iunie 2018). În urma deciziei adoptate de instanța de judecată, PDM revine de fapt la nivelul capitalului de imagine pe care l-a avut în 2016 și ar putea să piardă asistența macro-financiară, pentru care recent a depus eforturi suplimentare solicitate de către UE în privința Autorității Naționale pentru Integritate (IPN, 7 Mai 2018). Din aceste raționamente merită să fie examinate cel puțin două scenarii ce pot explica calculele politice în jurul invalidării alegerilor.
Scenariul: „Invalidarea alegerilor până la capăt”. Dacă nici instanța de judecată superioară nu confirmă rezultatele alegerilor, atunci vom asista la un nou declin al democrației. Cu toate acestea, guvernarea va obține atât avantaje, cât și dezavantaje.
Primul avantaj constă în neadmiterea lui Andrei Năstase în prima sa funcție publică și deposedarea de posibilitatea de a obține capital politic prin guvernarea cu capitala. Al doilea ar putea fi că în urma protestelor declanșate de către opoziția extra-parlamentară, Democrații vor putea testa capacitatea lor de mobilizare socială, dar și receptivitatea cetățenilor la proteste. Al treilea avantaj presupune distragerea atenției de la votul mixt, care își pierde din actualitate pe fundalul crizei în jurul invalidării alegerilor. Nu în ultimul rând, menținerea invalidării alegerilor permite guvernării să testeze exigența UE vizavi de îndeplinirea pre-condițiilor politice.
Din lista dezavantajelor face parte riscul ca asistența macrofinanciară a UE să fie amânată nu doar pentru toamnă, ci până după alegerile parlamentare. Un alt dezavantaj va fi discreditarea repetată a guvernării în raport cu partenerii europeni, cărora încearcă să le demonstreze că promovează vectorul european. Totodată, PDM va trebui să înfrunte noi proteste, care pot contribui la creșterea vizibilității opoziției în capitală și în afara acesteia, tocmai înainte de alegerile legislative.
Scenariul: „Validarea alegerilor”. Există o probabilitate ridicată că guvernarea nu intenționează să-și înrăutățească relația cu partenerii externi și respectiv să alimenteze spiritul protestatar în societate. În acest caz, prin exercitarea influenței politice sau prin renunțarea la aceasta, instanța superioară va valida alegerile și respectiv Andrei Năstase va deveni primar.
Un asemenea scenariu pozitiv pentru opoziția extra-parlamentară va genera de asemenea unele beneficii pentru guvernare. În primul rând, aceasta va avea mai multe șanse de a obține asistența macro-financiară a UE în luna iulie sau cel târziu la toamnă. Validarea alegerilor poate servi ca demonstrație că Democrații nu ar controla justiția. Mai mult ca atât, pe fundalul dezbaterilor în jurul invalidării alegerilor poate fi lansată inițiativa de a reglementa utilizarea rețelelor de socializare pentru agitație electorală în timpul zilei alegerilor (sugerată în public de către deputatul PDM Sergiu Sîrbu). În acest fel, guvernarea ar putea minimiza riscurile politice ce pot rezulta din utilizarea rețelelor de socializare în scopuri electorale în viitor. Deocamdată, cu resurse minime, reprezentanții opoziției extra-parlamentare sunt mai eficienți în spațiul online decât PDM, care întreține diverse pagini web, troli, comentatori etc. De asemenea, validarea alegerilor va permite dezumflarea protestelor inițiate de către opoziție. În fine, în baza reacțiilor actorilor europeni cu privire la inviolabilitatea votului exprimat de cetățeni, Democrații vor obține garanții suplimentare că rezultatelor alegerilor parlamentare vor fi acceptate indiferent de repartizarea voturilor.
Dezavantajele pentru Democrați rezultate din acest scenariu constau în guvernarea capitalei de către Andrei Năstase, care va căpăta pârghii pentru a-și promova propria imagine și pe cea a formațiunii sale. Totodată, prin prezența lui Năstase în primărie va putea fi promovată în spațiul public o agendă anti-corupție, care mereu va fi interconectată cu deconspirarea corupției la scară națională.
Tabel. Avantajele și dezavantajele (in)validării alegerilor din Chișinău pentru guvernare
Scenariul: „Invalidarea alegerilor până la capăt”
|
Scenariul: „Validarea alegerilor”
|
Avantajele majore:
- Neadmiterea lui Andrei Năstase în funcția de primar.
- Testarea capacității opoziției de a mobiliza cetățenii și a receptivității cetățenilor față de proteste.
- Distragerea atenției de la votul mixt.
- Testarea exigenței UE vizavi de pre-condițiile politice.
Dezavantajele majore:
- Amânarea asistenței macro-financiare a UE.
- Discreditarea masivă în raport cu partenerii europeni.
- Noi proteste anti-guvernamentale.
|
Avantajele majore:
- Obținerea asistenței macro-financiare în iulie sau cel târziu la toamnă.
- Introducerea inițiativei privind reglementarea agitației electorale pe rețelele de socializare.
- Dezumflarea protestelor anti-guvernamentale.
- Obținerea unor garanții pentru respectarea rezultatelor alegerilor parlamentare de către partenerii europeni.
Dezavantajele majore:
- Preluarea primăriei de către unul din liderii opoziției extra-parlamentare și anti-oligarhice.
- Sporirea vizibilității agendei anti-corupție în spațiul public și corelarea acesteia cu corupția la scară națională.
|
În loc de concluzii…
Invalidarea alegerilor a devenit un nou episod negativ pentru imaginea țării, care a confirmat că justiția este un sector prioritar ce trebuie reformat pentru a proteja democrația. În condițiile unei percepții stabilite că țara este controlată pe verticală de către Democrați, supozițiile că deciziile instanței ar fi o simplă coincidență sunt practic lipsite fundament.
Reacția partenerilor europeni, dar și a partenerilor externi în general, a fost masivă și practic imediată. Majoritatea vocilor europene suspectează ingerința politicului în deciziile instanțelor și cheamă respectarea voinței populației exprimate în cadrul alegerilor din Chișinău.
UE este obligată să țină cont de acest caz atunci când evaluează pregătirea Moldovei de a primi asistența macro-financiară. Situația dată creează o oportunitate nouă pentru UE de a valorifica pre-condițiile politice, trecute cu vederea atunci când guvernarea a introdus votul mixt.
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016