Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Liberalizarea vizelor pentru Moldova după 4 ani – între lupta cu corupția și plecarea moldovenilor, OP-ED
Print Send by email
05:30, 02 Mai 2018
 

 
Liberalizarea vizelor se numără printre puținele instrumente, generate de aprofundarea dialogului cu UE, aprobate de majoritatea forțelor politice, inclusiv de cele cu viziuni pro-ruse...


 

Dionis Cenușa
 

Pe 28 aprilie 2018, s-au împlinit 4 ani de când moldovenii beneficiază de regimul fără vize cu UE. În pofida intensificării riscurilor de securitate în diverse părți ale Europei și a imaginii negative, zilnic proiectată de mass-media rusească vizavi de valorile europene, cetățenii moldoveni au continuat să călătorească în zona Schengen. De la circa 1 milion de persoane în perioada 2014-2017, numărul total al moldovenilor care au călătorit în UE, cu pașapoarte biometrice, a ajuns la cifra de 1,5 milioane de persoane (aprilie 2014-aprilie 2018) sau practic jumătate din populația țării. Pe de o parte, aceste date denotă că beneficiile regimului fără vize sunt resimțite de o proporție mai mare din populație, care reprezintă diverse categorii social-economice. Pe de altă parte, se confirmă faptul că cetățenii moldoveni operează cu pașapoartele biometrice moldovenești, în condițiile oportunității de redobândire a cetățeniei române.  

Multiplicarea semnificativă a traversărilor frontierei de către cetățenii moldoveni denotă ascensiunea interacțiunilor politice, economice și sociale dintre Moldova și spațiul european. Mai exact, timp de 4 ani de la eliminarea vizelor, deplasările efectuate de moldoveni au crescut de peste 5 ori, de la circa 300 mii în 2014 până la 1,5 milioane în 2017. Populația tânără între 26 și 35 de ani constituie cel mai dinamic grup social, urmat de alte categorii de vârstă mai înaintată. Fiind un centru de atracție pentru generația tânără de moldoveni, Europa poate deveni la fel o sursă de inspirație pentru implantarea bunei guvernări, a statului de drept și altor valori europene în societatea moldovenească.

Comunicarea cu Europa are loc în mod principal prin teritoriul României. La începutul lui 2018, Bucureștiul și Chișinăul au convenit să instituie puncte de control comun la jumătate din punctele de trecere rutieră la frontierele moldo-române - Costești-Stânca, Lipcani-Rădăuți și Cahul-Oancea. Acest lucru ar putea fluidiza traficul la frontieră și facilita adițional călătoriile moldovenilor. Locul doi după numărul de traversări spre Europa îl deține Aeroportul din Chișinău, cu peste 270 mii de traversări înregistrate în perioada aprilie 2014 - aprilie 2018. Aceasta anticipează presiuni semnificative asupra capacităților infrastructurii unicului aeroport internațional din Moldova, care deși are o importanță strategică pentru țară a fost concesionat, pentru 49 ani, în condiții dubioase de către guvernarea din 2013.

Chiar și după 4 ani de la liberalizarea regimului fără vize, Moldova are restanțe cu privire la calitatea politicilor anti-corupție, eradicarea corupției politice și operaționalizarea instrumentelor de combatere a crimei organizate. Restanțele date indică faptul că, după liberalizarea regimului fără vize, Chișinăul și-a relaxat semnificativ eforturile reformiste. Din 2017, UE a început să evalueze adițional implementarea angajamentelor Moldovei, și a altor țări cu regimuri liberalizate (Georgia, Ucraina și țările Balcanilor de Vest). În consecință, neînlăturarea devierilor majore de la regulile regimului fără vize cu UE le permite țărilor membre să declanșeze mai repede mecanismul simplificat de suspendare a regimului fără vize (IPN, 18 Aprilie 2018), inclusiv pentru Moldova.

Liberalizarea vizelor și raționamentul migranților moldoveni

Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre moldovenii care au vizitat zona Schengen s-au întors în țară (Poliția de Frontieră, 27 Aprilie 2018). Ceilalți peste 300 mii de persoane au rămas în UE, în acest fel încălcând prevederile regimului fără vize (Vezi Tabelul 1). Asemenea tip de infracțiune are la bază, de regulă, o motivație economică. Prin urmare, această categorie de cetățeni optează pentru munca ilegală în Europa, sau, o parte din aceștia, sunt în așteptarea actelor de identitate românești, cu care încadrarea în câmpul muncii devine automat legală. Deocamdată, supoziția ce ține de actele românești nu poate fi probată, deoarece autoritățile române nu practică publicarea datelor statistice despre dinamica acordării actelor de identitate românești pentru cetățenii moldoveni.

Tabel 1. Numărul moldovenilor cu pașapoarte biometrice ce au călătorit în UE și au revenit în țară

 

2014-2016

2014-2017

Moldovenii care au beneficiat de liberalizarea vizelor (persoane)

982.764

1.469.917

Moldovenii reveniți în țară

849.591

1.168.079

Sursa: Poliția de Frontieră

 

Sporirea interesului anumitor moldoveni pentru șederea ilegală în UE poate fi determinată de raționamente pur economice, legate de profilul lor real de migranți economici. Prin urmare, această categorie de cetățeni citește semnalele pozitive transmise de economia europeană. Cea din urmă își revine gradual, cu o creștere anuală ce variază între 0,2-2,2%, după căderea drastică a PIB-ului cu circa 4% din cauza crizei financiare din 2009.

Pe de altă parte, intervin factorii „de respingere” ce țin de neatractivitatea salariilor oficiale din sectorului real al economiei moldovenești, consecințele negative ale fraudelor din sistemul bancar, crizele politice și eficacitatea redusă a reformelor.

Imprevizibilitatea monedei și a economiei rusești afectată de dependența de prețurile globale la hidrocarburi și sancțiunile occidentale, legate de anexarea Crimeii și războiul în Donbass, imixtiunea în campaniile electorale occidentale etc., la fel influențează comportamentul migranților moldoveni. Acest lucru a fost observat în 2016, când cifra migranților moldoveni s-a redus cu circa 150 mii de persoane față de totalul de 584 mii de moldoveni înregistrat în 2014. Chiar dacă liberalizarea vizelor exclude angajarea la muncă, reorientarea parțială a muncitorilor moldoveni spre UE are o probabilitate ridicată.

Moldova, Ucraina și Georgia: comparația devierilor

Comportamentul legal al moldovenilor vizavi de cerințele regimului fără vize cu UE a fost testat în timp, datorită faptului că a fost acordat cu trei ani mai devreme decât Georgiei (martie 2017) și Ucrainei (Iunie 2017). Deși datele statistice arată probleme similare pentru cele trei țări, devierile înregistrate de Moldova sunt inacceptabile ținând cont că țara este la al 4-lea an de implementare a regimului fără vize. În următorii ani, va fi clar dacă probleme semnalate în Georgia și Ucraina la aproape 6-8 luni de la eliminarea vizelor Schengen vor degrada sau din contra vor fi redresate. (Vezi Tabelul 2)

Tabel 2. Indicatorii principali în evaluarea implementării condițiilor regimului fără vize

 

2014

2015

2016

Refuzuri de intrare în zona Schengen

Moldova

1845

2725

4660

Ucraina

15.585

23.795

22.495

Georgia

3.185

1.330

810

Șederi ilegale

Moldova

2.245

4.050

7.660

Ucraina

16.520

23.480

29.565

Georgia

6.550

5.405

5.240

Readmitere/reîntoarcere (% per cazuri)

Moldova

62.3 % din 1.700

67.3 % din 1.810

48.1 % din 5.035

Ucraina

74.7% din 12.220

76.4% din 19.200

82.5% din 26.865

Georgia

53.9% din 6.260

45.1% din 6.415

55.9% din 5.635

Solicitări de azil

Moldova

475

1.850

3.675

Ucraina

14.090

22.100

12.460

Georgia

8.570

8.110

8.700

Sursa: Raportul Comisiei Europene din decembrie 2017

 

Cât privește Moldova, la toți indicatorii performanța acesteia s-a înrăutățit în 2016, comparativ cu 2015. Pe lângă faptul că au sporit tentativele moldovenilor de a ajunge în UE fără a corespunde criteriilor tehnice, s-a majorat tendința de ședere ilegală. Totodată, cota returnărilor a căzut sub 50%, cu cel mai mic număr de returnați din Germania și Polonia, iar numărul solicitărilor de azil practic s-au dublat. Aparte de indicatorii tehnici, UE manifestă reticență față de eforturile autorităților moldovenești de a contracara corupția și crimele organizate, solicitând finalizarea reformelor instituționale.

Situația Ucrainei pare să alarmeze UE cel mai mult din perspectiva riscurilor derivate din migrația ilegală. Problemele majore ale Georgiei sunt mai diverse și cuprind migrația ilegală, aplicarea transfrontalieră a legii, combaterea crimei organizate și chiar legislația anti-discriminare. 

În loc de concluzii...

Nici după 4 ani de la liberalizarea vizelor, Moldova nu a reușit să-și îmbunătățească semnificativ mecanismul instituțional pentru a combate eficient corupția, inclusiv cea politică, și crima organizată. În același timp, se observă o înrăutățire a indicatorilor privind șederea ilegală, refuzul la integrare, solicitarea de azil și readmisia. Publicarea datelor pentru 2017 va indica dacă abaterile respective se transformă într-o tendință clară sau nu.

Mărirea numărului de deplasări a moldovenilor în UE indică foarte clar că, pe de o parte, integrarea cu spațiul european capătă mai multă substanță, iar, pe de altă parte, că profilul moldovenilor beneficiari se diversifică. Neatractivitatea economiei moldovenești și tulburările economice din Rusia pot reprezenta surse pentru reorientarea migranților moldoveni spre Europa, facilitată prin abuzul față de regimul fără vize.

Liberalizarea vizelor constituie unul din cele mai palpabile rezultate ale apropierii Moldovei de UE în ultimii 4 ani. Pe lângă faptul că acesta creează avantaje pentru practic orice cetățean moldovean, criteriile pentru menținerea regimului fără vize sunt folositoare pentru a promova reformele ignorate de către autoritățile naționale. În fine, liberalizarea vizelor se numără printre puținele instrumente, generate de aprofundarea dialogului cu UE, aprobate de majoritatea forțelor politice, inclusiv de cele cu viziuni pro-ruse.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS