|
|
|
Lupta reală împotriva propagandei ruse este un imperativ pe termen și scurt și lung. De aceea, aceasta trebuie depolitizată și transformată într-o necesitate obiectivă...
|
Dionis Cenuşa |
|
Conturarea asiduă a unui profil pro-european cât mai atractiv și credibil acasă și în exterior domină agenda guvernării, controlată de către Partidul Democrat și liderul acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Afilierea cu vectorul european necesită însă voință politică clară și o implementare verificabilă, consecventă și până la capăt a reformelor.
Deocamdată majoritatea progreselor afișate de guvernare cuprind adoptarea legilor, iar piedicile reformelor apar la etapa materializării lor în beneficii tangibile pentru cetățeni. Inconsistența între demararea reformelor asumate față de UE și superficialitatea lor la implementare trage însă la pământ încrederea publică în guvernare. De aceea, pentru a distrage atenția publicului de la ineficiența sau insuficiența reformelor, guvernarea recurge la măsuri de “geopolitizare” a politicii interne, resuscitând deliberat discuțiile despre influența negativă a factorului rusesc.
Lupta cu propaganda rusă
Din seria măsurilor recente care vizează Rusia se numără modificarea rapidă a Codului Audiovizualului (Parlament.md, 7 Decembrie 2017), motivată cu necesitatea securizării spațiului informațional moldovenesc de propaganda externă. Noile prevederi nu vizează în mod expres mass-media rusă, ci țintesc produsele media (de natură informațional-analitică, politică, militară) din țări care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Din acest grup de țări face parte Rusia, dar și alte state din CSI (4 țări) și chiar din UE (7 state), precum și Georgia. (Vezi Tabelul)
Țările care nu aplică Convenția European cu privire la televiziunea transfrontalieră (nesemnat, neratificat)
Țară
|
Convenția nesemnată
|
Convenția semnată, dar neratificată
|
Comunitatea Statelor Independente
|
Armenia
|
X
|
|
Azerbaijan
|
X
|
|
Rusia
|
|
X
|
Belarus
|
X
|
|
Alte țări din Europa de Est și Caucaz
|
Georgia
|
|
X
|
Uniunea Europeană
|
Belgium
|
X
|
|
Denmark
|
X
|
|
Grecia
|
|
X
|
Irlanda
|
X
|
|
Luxembourg
|
|
X
|
Olanda
|
|
X
|
Suedia
|
|
X
|
Sursa: Consiliul Europei
Pentru ca restricțiile aplicate de noul Cod să ocolească țările europene este favorizată în mod explicit folosirea conținutului informațional (analitic, militar sau politic) din SUA, Canada, țările care au ratificat Convenția Europeană și din toate țările UE. Pe lângă Rusia, noul Cod poate afecta și producția media din Belarus, care datorită transmiterii în limba rusă este vizualizată și are consumatori loiali în Moldova (ceea ce nu este relevant pentru Armenia, Azerbaidjan sau Georgia).
Operatorii de pe piața media urmează să plătească între 70-100 mii lei (între 3500-5000 EUR per încălcare) în cazul difuzării produselor media interzise. Aplicarea acestor amenzi ar putea obstrucționa activitatea instituțiilor media care, contrar legislației, vor retransmite posturile TV din Rusia fără a le filtra de conținutul nepermis.
Reacția autorităților găgăuze (puterile executivă și legislativă) prin refuzul de a restricționa transmiterea canalelor rusești prefigurează un nou conflict între Chișinău și Comrat pe marginea transpunerii în practică a noilor prevederi, îndată ce legea va intra în vigoare. În fruntea opoziției față de restricționarea conținutului media extern, calificat drept propagandistic, se află Președintele Igor Dodon, care nu acceptă promulgarea acesteia. Blocajul anunțat de președinte va fi însă depășit de către guvernare în baza Hotărârii Curții Constituționale din 17 octombrie 2017. Astfel, este posibilă instituirea interimatului funcției pentru situațiile în care președintele țării refuză să-și îndeplinească atribuțiile constituționale, inclusiv cea de promulgare a legislației. În acest fel, spicherul Parlamentului va putea promulga în scurt timp revizuirile la Codul Audiovizualului ignorând obiecțiile lui Igor Dodon, exact așa cum Andrian Candu a numit noul Ministru al Apărării, în luna octombrie 2017.
Dezrădăcinarea dezinformării, SUA și acțiunile Rusiei
Măsurile de contracarare a dezinformării externe, sub incidența cărora cade, în primul rând, Rusia, coincide deloc întâmplător cu vizita la Washington a spicherului Parlamentului Andrian Candu și a lui Vladimir Plahotniuc, calificat drept coordonatorul coaliției de guvernare (PDM.md, 5 Decembrie 2017), efectuată în perioada 7-8 decembrie curent. La întrevederile cu mai mulți legislatori americani, delegația PDM a accentuat aspectele ce țin de “războiul hibrid”, purtat de către Rusia împotriva Moldovei, care cuprinde instrumente de presiune în comerțul bilateral, mediatice și de securitate (prin refuzul de evacuare a forțelor militare ruse în regiunea transnistreană).
Adoptarea rapidă, în aceeași zi – în două lecturi, a modificărilor la Codul Audiovizualului a avut loc sincron cu anunțurile din presă privind deschiderea unei cauze penale pe numele lui Vladimir Plahotniuc (Dosarul nr. 3/1-0358/2017, înregistrat pe 30 noiembrie 2017), în care acesta ar fi investigat pentru tentative de omor. Folosind acest prilej, PDM a acuzat Rusia de „hărțuire și persecuție” prin fabricarea de dosare penale și tentative de a folosi mecanismele internaționale de urmărire penală (Interpol) împotriva membrilor PDM și a oficialilor moldovenei afiliați acestuia. Pe lângă faptul că sunt aranjate ca parte a unei scene de victimizare, acțiunile Rusiei sunt utilizate pentru a consolida cel puțin două imagini despre PDM. Prima constă din faptul că Rusia pedepsește guvernarea de la Chișinău pentru orientarea sa geopolitică pro-vestică. Cea de-a doua imagine se bazează pe percepția că Rusia ar ținti PDM pentru că acesta luptă cu schemele regionale de spălare a banilor, care implică sistemul bancar moldovenesc și oficiali ruși.
Critica față de Rusia în care este antrenat PDM corespunde întocmai dispoziției anti-rusești, întărită în SUA, în jurul noilor sancțiuni economice, în ultimele luni, ca urmare a probelor ce confirmă amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Deci, există o relație de cauzalitate evidentă între mesajele anti-rusești ale guvernării moldovenești și tentativele acesteia de a intensifica contactele cu politicienii americani. Peste 500 mii de dolari sunt direcționați de către PDM pentru activități de lobby în capitala SUA, iar scopul urmărit are mai multe nivele.
Pe termen scurt, guvernarea vrea să-și îmbunătățească imaginea în Occident, inclusiv pe cea a lui Vladimir Plahotniuc. Totodată, deși multe din argumentele critice față de Rusia sunt justificate (aplicarea embargourilor comerciale sau războiul informațional), modul cum acestea sunt folosite denotă o intenție clară de a provoca Rusia la acțiuni de răzbunare. Cu cât mai dure vor fi autoritățile ruse cu atât mai multă simpatie Democrații se așteaptă să obțină din partea populației cu viziuni anti-rusești, mai ales având în vedere contextul electoral. Mai mult decât atât, reacțiile Rusiei vor fi folosite pentru a stimula solidaritate și sprijin din partea SUA și a statelor UE.
Pe termen lung, Democrații se pregătesc pentru negocierile post-electorale din 2018, în care ei se văd drept protagoniști principali. Reprezentanții PDM încearcă să convingă SUA de necesitatea susținerii forțelor pro-europene pentru menținerea lor la putere pentru a stopa re-orientarea geopolitică a Moldovei spre Rusia, de către partidele pro-ruse. Aceasta indică un interes accentuat al PDM de a atrage SUA în discuțiile iminente cu Maia Sandu și Andrei Năstase despre necesitatea formării viitoarei coaliții de guvernare, din care vor să facă parte Democrații.
Substratul european
Limitarea accesului pentru produsele media rusești nu este o noutate pentru regiune. În perioada 2014-2016, autoritățile ucrainene au interzis peste 70 de posturi TV din Rusia. În lista neagră a mass-media, aplicată în Ucraina, au nimerit nu doar produsele media analitico-informaționale, ci și cele de divertisment sau științifice. Sursa acestor interdicții au fost și rămâne interferențele Rusiei care au provocat dezintegrarea (separatismul în regiunea Donbass) și chiar ocuparea unor teritorii ucrainene (anexarea Crimeii). Oficialii europeni au apelat mereu, inclusiv la cel de-al 4-lea Consiliu de Asociere Ucraina-UE, la importanța asigurării unor măsuri proporționale dedicate securității naționale, ținându-se cont de libertatea mass-media și pluralismul mediatic.
Atitudinea UE față de încercările de a introduce anumite impedimente contra instituțiilor media din Rusia a fost la fel vizibilă în cazul Moldovei. Anterior, la propunerile de ajustare a Codului Audiovizualului cu privire la retransmiterea unor posturi TV străine (aprilie 2015), ex-șeful Delegației UE Pirkka Tapiola atenționa că inițiativele legate de sectoare importante, precum libertatea mass-media, necesită expertiza prealabilă a Comisiei de la Veneția, monitorizare atentă și dezbateri cu societatea civilă. La presiunea din partea UE și a societății civile, modificarea Codului Audiovizualului a fost amânată în 2015 și discuțiile s-au centrat pe necesitatea adoptării unui Cod nou, elaborat cu sprijinul financiar al UE încă în 2011, dar abandonat ulterior.
Amendarea-fulger a Codului are loc în toiul evaluării UE privind îndeplinirea pre-condițiilor politice pentru obținerea primei tranșe a asistenței macro-financiare. Chiar dacă constituie un risc vădit, guvernarea, totuși, adoptă restricțiile față de materialul media care amenință securitatea informațională a țării. Acest zel al Democraților se datorează unei “furtuni perfecte” pentru jocurile geopolitice ale guvernării de la Chișinău, în care animozitățile cu Rusia are o semnificație politico-electorală considerabilă.
Pentru început este vorba despre un context regional și internațional prielnic. Atât instituțiile europene, cât și liderii europeni, dar și cei americani, au recunoscut public natura toxică a dezinformării cu care operează Rusia. La amestecul în alegerile din SUA s-au adăugat acuzațiile privind influența propagandei ruse în Brexit și în promovarea separatismului catalan (Reuters, 13 Noiembrie 2017).
Al doilea moment favorabil ține de măsurile concrete adoptate de către UE pentru a lupta cu acțiunile de dezinformare ale Rusiei. Astfel, bugetul UE adoptat de către Parlamentul European la finele lunii noiembrie 2017 prevede majorarea cheltuielilor UE pentru combaterea dezinformării. Peste 1 milion EUR va fi folosit pentru instruiri în domeniul contracarării știrilor false, destinate personalului UE de la Bruxelles și din capitalele Europei de Est și a Balcanilor de Vest. De asemenea, circa 3,8 milioane EUR vor fi direcționați pentru îmbunătățirea comunicării strategice către Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă. În paralel, Comisia Europeană a demarat lucrul la noua strategie pentru gestionarea problemei legate de răspândirea știrilor false. Un Grup de Experți de nivel înalt, constituit din mediul academic, platforme online, ONG-uri etc., selectat de Comisie, urmează să dezvolte strategia până în primăvara lui 2018.
Nu în ultimul rând, adoptarea rapidă a modificărilor la Codul Electoral este legată de vizita lui Vladimir Plahotniuc în SUA (pe 7-8 decembrie 2017), pe durată căreia era necesară cucerirea atenției politicienilor americani prin fapte cât mai răsunătoare. În acest sens pare suspectă coinciderea demersului legislativ pentru restricționarea anumitor produse media externe, inclusiv din Rusia, și promovarea activă a reacției PDM la cauza penală intentată de instanțele ruse împotriva lui Vladimir Plahotnic.
Folosind circumstanțele descrise, Democrații reușesc să schimbe legislația media fără a înfrunta opoziție majoră din partea SUA și a partenerilor europeni, care înșiși adoptă măsuri pentru combaterea propagandei ruse. Mai mult ca atât, legea a fost adoptată de către 61 de parlamentari din 87 prezenți, opoziția extraparlamentară (PAS și Platforma DA) a lăsat subiectul fără reacție oficială imediată, la fel cum a făcut-o Delegația UE și Ambasada SUA. Unicele forțe politice care și-au manifestat dezaprobarea deschis sunt PSRM și Igor Dodon, PCRM și Vladimir Voronin și liderii din autonomia găgăuză. Acest lucru evidențiază din nou segmentarea geopolitică a politicului moldovenesc, în care Democrații reușesc să se poziționeze în aceeași tabără cu PAS, Platforma DA și alte partide cu viziuni critice față de Rusia.
În loc de concluzii…
Mișcarea bruscă a Democraților pentru limitarea accesului anumitor produse media analitice și informaționale externe a fost imediat legată cu campania anti-rusă, lansată de aceștia încă în 2016. Este un moment de ruptură a relației, de peste 10 ani, a mass-media controlată de Vladimir Plahotniuc de principalul post TV din Rusia (Pervii Kanal), folosit de către Kremlin pentru dezinformarea vecinătății sale apropiate - țările CSI. Aceasta poate avea costuri financiare pentru holding-ul media controlat de liderul PDM, dar acest sacrificiu este făcut pentru obiective politice strategice vitale.
Modificarea legislației mass-media reprezintă o lovitură puternică pentru forțele pro-ruse care, practic, în mod gratuit, prin acoperirea media rusească formau opiniile necesare în rândul electoratului pro-rus. Democrații însă obțin un nou instrument pentru filtrarea spațiului media, de conținutul considerat toxic, în contextul alegerilor parlamentare din 2018. Opoziția condusă de către Socialiști, Comuniști și autoritățile din autonomia găgăuză față de curățarea spațiului public moldovenesc de produsele analitice rusești va întări percepția că guvernarea este anti-rusă. Aceasta facilitează eforturile Democraților de fortificare a unui profil pro-european.
Pluralismul media din Moldova va fi influențat, dar, totodată, accesul produselor propagandistice rusești va fi restrâns. Acest lucru însă nu înseamnă că dezinformarea efectuată de Rusia nu va pătrunde deloc în spațiul public moldovenesc. Aceasta circulă eficient în alte surse decât cele tradiționale și anume în rețelele de socializare, unde poate fi detectată și respectiv contracarată mai dificil.
Lupta reală împotriva propagandei ruse este un imperativ pe termen și scurt și lung. De aceea, aceasta trebuie depolitizată și transformată într-o necesitate obiectivă, asumată conștient, comunicată corect publicului, în vederea protejării intereselor naționale și a securității, nu doar de ordin informațional, a țării. La fel, trebuie evitată substituirea discuțiilor despre viteza și calitatea reformelor din Moldova cu “vânătoarea de vrăjitoare” împotriva produselor media folosite în războiul informațional al Moscovei.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016