Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Chișinăul și Comratul au reluat dialogul. Ce-ar trebui să așteptăm de la grupul de lucru al deputaților în noul sezon politic. OP-ED
Print Send by email
04:35, 31 Oct 2017
 

 
Ar fi foarte important ca în toamna electorală din 2018 conducerea Parlamentului în persoana democraților să aibă la activ argumente convingătoare, potrivit cărora crearea grupului de lucru alcătuit din deputați moldoveni și găgăuzi a constituit un proiect nu chiar atât de inutil...


 

Veaceslav Craciun
 

Chestiunea cu privire la funcționarea Găgăuziei se află din nou în centrul atenției grupului de lucru al deputaților moldoveni și găgăuzi. Principala sarcină a acestui grup e de a nu uita de scopurile principale și de a-și demonstra capacitatea de a soluționa contradicțiile până la alegerile parlamentare ordinare.

Planurile pentru sezonul de toamnă

Grupul de lucru al deputaților Parlamentului și ai Adunării Populare a Găgăuziei a reanimat, după o pauză de aproape de trei luni de zile, dialogul interparlamentar dintre Chișinău și Comrat. Membrii acestei platforme s-au întrunit pe 26 octombrie în capitala moldovenească, unde și-au schițat prioritățile pentru sesiunea de toamnă și au stabilit agenda de activități. Judecând după declarațiile deputaților, ambele părți tind să realizeze rezultate concrete în formă de noi inițiative, orientate spre dezvoltarea eficientă a Găgăuziei.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, este sigur de faptul că, pe parcursul sesiunii de toamnă, vor fi realizate proiecte noi care presupun includerea Găgăuziei în realizarea programelor naționale de modernizare a Moldovei. Judecând după toate, este vorba de Programul de dezvoltare regională, în cadrul căruia Găgăuzia urmează să obțină până la sfârșitul anului 2017 circa 10 milioane de lei în vederea realizării a trei proiecte de dezvoltare a infrastructurii și optimizare a sistemelor de procesare a reziduurilor menajere.

Candu a adus în calitate de exemplu al unei colaborări fructuoase  programul de stagiu a angajaților aparatului APG în Parlamentul Republicii Moldova. Acest proiect a devenit posibil datorită inițiativei grupului de lucru.  

În cadrul ședinței au fost modificate componența și conducerea grupului de lucru. Astfel, noi membri ai acestei structuri au devenit deputații Vadim Pistrinciuc și Eugen Carpov. Dar principala modificare a constituit-o alegerea în funcția de vicepreședinte al grupului din partea moldovenească a vicepreședintelui Parlamentului, Vladimir Vitiuc, care a venit în acest post în locul deputatei Elena Bacalu. În calitate de prim comentariu în noua sa funcție Vladimir Vitiuc a menționat că părțile dispun de deschidere și de potențial pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor dintre Parlament și APG. ,,Voi depune toate eforturile ca, până la încheierea mandatului acestui Parlament, să fie aprobate toate proiectele necesare”, i-a asigurat Vitiuc pe colegi.

Așteptările sporesc

Numirea deputatului Vitiuc în calitate de coordonator al  activității reprezentanților moldoveni în grupul de lucru atestă sporirea statutului platformei respective. Funcția sa de vicepreședinte al Parlamentului va imprima o pondere suplimentară deciziilor adoptate și va contribui, totodată, la sporirea așteptărilor de la activitatea grupului de lucru atât în Găgăuzia, cât și din partea partenerilor europeni ai Moldovei.

Apropo de europeni. Unul dintre planurile pentru viitorul imediat ține de vizita delegației grupului de lucru la Bruxelles. Programul exact încă nu a fost aprobat, dar se cunoaște faptul că deputații moldoveni și găgăuzi vor avea acolo întrevederi cu un șir de demnitari europeni și vor vizita unele dintre structurile importante ale Uniunii Europene.

Despre nivelul deplasării planificate s-ar putea judeca după vizitele efectuate deja în anul trecut de către membrii grupului de lucru  în trei regiuni autonome – Wales, Sudtirol și insulele Aland, unde parlamentarii noștri au studiat experiența europeană a funcționării autonomiilor. Călătoriile respective au fost efectuate cu sprijinul organizatoric și financiar al europenilor și presupuneau întrevederi cu conducerea teritoriilor autonome.

Într-un cuvânt, partenerii europeni dau de înțeles în mod univoc că așteaptă rezultate concrete de la dialogul interparlamentar dintre Chișinău și Comrat și îl vor susține pe toate căile.

Sarcini principale și secundare

Există însă și unii factori care fac așteptările de la activitatea deputaților ceva mai modeste. Participarea Găgăuziei la realizarea programelor naționale, despre care vorbea Andrian Candu, oricât de importantă ar fi prin esența sa, este totuși secundară din punctul de vedere al scopurilor și sarcinilor grupului de lucru. Cu atât mai mult sunt secundare proiectele de tipul stagiului specialiștilor APG în Parlament. Este posibil ca chestiunile acestea să aibă importanță pentru crearea unui fundal favorabil pentru soluționarea unor teme mult mai importante. Ele pot fi examinate și realizate pentru a demonstra capacitatea de muncă a platformei, dar ele nu trebuie să devină principala sa agendă.

În hotărârea cu privire la crearea grupului de lucru sunt consemnate, între altele, în calitate de sarcini ale acestei structuri, ,,elaborarea Planului de acțiuni pentru asigurarea funcționalității statutului special al ATO Găgăuzia și a legislației Republicii Moldova”, ,,perfecționarea legislației naționale în conformitate cu statutul special al ATO Găgăuzia și delimitarea atribuțiilor organelor centrale ale puterii și ale organelor autonomiei”, ,,crearea mecanismului permanent în vederea depășirii obstacolelor posibile între organele centrale ale puterii și ATO Găgăuzia”. Nu este dificil de observat că aceste sarcini au o importanță cu mult mai mare decât consolidarea potențialului de resurse umane a APG.

Să lichidăm  restanțele în preajma alegerilor

Chestiunea cu privire la funcționalitatea Găgăuziei, mai exact, cum era soluționată aceasta în cadrul grupului de lucru pe parcursul ultimilor doi ani, constituie mai curând o experiență negativă, care va determina în mod inevitabil atmosfera activității viitoare a deputaților moldoveni și găgăuzi. Din câte se cunoaște, grupul de lucru a elaborat în timpul existenței sale trei proiecte de lege, menite să asigure funcționalitatea Autonomiei găgăuze. Proiectele respective de lege au fost expediate de către Adunarea Populară în Parlament în calitate de inițiativă legislativă. Două proiecte de lege au fost aprobate de către Parlament, dar au fost respinse de președintele Igor Dodon. Despre aceasta l-au rugat pe șeful statului înșiși deputații APG, care au rămas nemulțumiți de faptul că Comisia juridică a Parlamentului a introdus în proiectele de lege modificările sale, fără a coordona cu ei, denaturând, astfel, esența inițiativei. Destinul celui de-al treilea proiect de lege este asemănător: documentul, în pofida poziției Comratului, de asemenea, a fost modificat de către Comisia juridică, dar Parlamentul l-a adoptat doar în prima lectură.

În contextul acestor restanțe, care se mențin încă din sesiunea parlamentară precedentă, asigurările date de Vladimir Vitiuc, precum că până la încheierea activității acestei legislaturi parlamentare vor fi adoptate toate proiectele necesare, țin, într-un anumit sens, de domeniul fanteziei.  Dar, pe de altă parte, peste un an ne așteaptă alegerile parlamentare ordinare și pentru conducerea Parlamentului în persoana democraților ar fi foarte important ca în toamna electorală din 2018 să aibă la activ argumente convingătoare, potrivit cărora crearea grupului de lucru alcătuit din deputați moldoveni și găgăuzi a constituit un proiect nu chiar atât de inutil. De aceea, unele hotărâri, care să-i satisfacă pe cei de la Comrat, mai curând vor fi adoptate.

În caz contrar, în Găgăuzia s-ar putea recurge la tentativa de a boicota alegerile. Astfel de apeluri răsună deja astăzi în societatea găgăuză în legătură cu insatisfacția de pe urma faptului că în Autonomie au fost create doar două circumscripții electorale în loc de cele trei promise de socialiști. În cazul în care nu se va înregistra un progres în activitatea grupului interparlamentar, ideea boicotării doar se va consolida. O astfel de perspectivă va conduce la o criză serioasă în activitatea grupului de lucru și va genera problema cu privire la revizuirea acestui mecanism de dialog.

 

 
Veaceslav Craciun, Comrat

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS