Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
Print Send by email
05:30, 04 Sep 2017
 

 
Altfel, integrarea europeană nu va reuși să recapete popularitatea, să anuleze speculațiile despre elitism și să cucerească mintea, inima, dar și stomacul publicului moldovenesc ...


 

Dionis Cenușa
 

Percepția precum că integrarea europeană ar reprezenta un proiect elitist, fără impact major asupra întregii populații, circulă de ceva timp în spațiul public moldovenesc. Argumentele majore care o alimentează rezultă din valoarea pe care o are integrarea europeană pentru cetățenii ordinari. De aceasta depinde atașamentul public față de Uniunea Europeană și respectiv atractivitatea modelului european de dezvoltare în Moldova.

Elitismul integrării europene poate fi interpretat în diferite moduri. Aceasta se poate referi la starea de insatisfacție față de impractibilitatea standardelor europene, care nu încetează să magnetizeze atenția publică. Sau, prin aceasta se poate subînțelege distanța existentă între cetățenii și instituțiile europene, care interacționează între ei prin intermediul guvernanților moldoveni, al căror deficit de credibilitate depășește limitele acceptabile ale legitimității. Confuzia legată de profilul beneficiarilor reali amplifică la fel percepția cetățenilor simpli că integrarea europeană nu-i reprezintă și că este capturată de către elitele politice. Toate aceste incertitudini vizavi de UE energizează atitudini idilice față de Uniunea Economică Eurosiatică, care în viziunea anumitor cetățeni este mai apropiată de felul de a fi al Moldovei.

Ce determină imaginea elitistă a integrării europene?

Există cel puțin trei elemente care impulsionează sentimentul că integrarea europeană este un proces elitist, detașat și îndepărtat de interesul public general.

Primul aspect rezidă în percepția față de utilitatea proiectului european în raport cu grupurile sociale nevoiașe. Potrivit lor, canalizarea asistenței europene (între 610 și 746 milioane EUR în anii 2014-2020) spre majorarea salariilor și pensiilor ar fi mai justificată decât pentru reformarea instituțiilor sau ajustarea legislației. În loc de investiții în sectorul public sau cel judecătoresc, considerate ineficiente și corupte, cetățenii ordinari ar dori ca efectele integrării europene să vizeze îmbunătățirea rapidă a condițiilor lor de viață. Abordarea utilitaristă față de UE este cauzată de înțelegerea slabă a obiectivelor reale ale UE în Moldova și în regiune. Astfel, UE nu este interesată în preluarea obligațiilor guvernelor naționale, ci în consolidarea capacităților interne ale statelor din proximitate și sporirea autonomiei lor.

Al doilea aspect ține de funcționalitatea integrării europene. Printre funcțiile indirecte ale acesteia se numără nivelarea discrepanțelor sociale și multiplicarea oportunităților economice. Acțiunile guvernărilor din 2009 încoace, catalogate drept pro-europene, au contrazis de nenumărate ori esența integrării europene. Nemulțumirea publică față de elitele pro-europene locale, responsabile pentru funcționarea defectuoasă a agendei europene, a intensificat euroscepticismul în rândul moldovenilor. Înstrăinarea publicului de ideea integrării europene, inclusiv ca și formă de a refuza complicitatea cu guvernările coruptibile, a fost provocată de numeroasele devieri ale elitei politice pro-europene, dar și de tolerarea îndelungată și taxarea tardivă a acesteia de către UE.

O a treia sursă care facilitează speculațiile legate de elitismul integrării europene derivă din neajunsurile de comunicare despre rolul UE în Moldova. Chiar dacă informația despre impactul agendei europene sporește, atât numeric cât și calitativ, aceasta circulă mai lent decât imaginea eșecurilor guvernelor, asociate cu vectorul european. Caracterul publicitar al informației despre efectele integrării europene devine ușor plictisitor pentru cetățeni, care caută informație critică, obiectivă și autentică despre UE în Moldova. Astfel, cu cât mai sinceră este informația, cu atât mai multe minți și inimi pot fi cucerite. Dar pentru aceasta Bruxelles-ul trebuie să articuleze poziții categorice și în mod operativ. O comunicare activă și accesibilă, neutră și critică, poate reduce distanța dintre procesul de integrare europeană și cetățenii moldoveni. Mai mult decât atât, aceasta descurajează speculațiile cu privire la caracterul elitist al proiectului european.

Integrarea europeană vs. integrarea euroasiatică

Integrarea euroasiatică constituie un deziderat politic al forțelor geopolitice pro-ruse, neancorat în acorduri cu efecte juridice și ca urmare fără posibilitatea de a avea vreun impact în Moldova. Chiar și în stare ineptă, Uniunea Economică Euroasiatică este creditată uneori cu mai multe simpatii decât UE, iar viitorul statut de țară observator va deveni un stimulent adițional.

Aceasta denotă o doză semnificativă de superficialitate cu care cetățenii tratează ambele procese integraționiste. Astfel, UE este deseori penalizată de către public pentru tolerarea elitelor politice pro-europene corupte, iar Uniunea Euroasiatică este favorizată fără niciun motiv. Discrepanța dată indică un grad înalt de penetrare a spațiului public moldovenesc, încă rusofil, de ideile euroasiatice, promovate de Rusia, prin intermediul mediilor rusești. Totodată, la aceasta contribuie migrația sezonieră, care facilitează importul continuu al modelelor rusești de comportament și gândire.

Popularitatea nemeritată a integrării euroasiatice, de rând cu percepția eronată că integrarea europeană ar viza în primul rând elitele politice și nu cetățenii ordinari, va fi testată la alegerile parlamentare din 2018.

În loc de concluzii...

Chiar dacă Acordul de Asociere este deja în al treilea an de implementare, iar Delegația UE de la Chișinău și-a îmbunătățit instrumentele de comunicare, percepțiile cetățenilor ordinari față de integrarea europeană rămân distorsionate. Din aceste considerente, orice vid provocat de reticența, înstrăinarea sau critica față de proiectul european este ușor umplut de preferințele pentru Uniunea Euroasiatică.

Preocupările UE trebuie să fie ca agenda europeană să funcționeze cu precizie, interesele publicului larg să fie promovate și protejate, iar abaterile guvernării să fie criticate public și răspicat, inclusiv comunicate în mod eficient. Altfel, integrarea europeană nu va reuși să recapete popularitatea, să anuleze speculațiile despre elitism și să cucerească mintea, inima, dar și stomacul publicului moldovenesc.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Asociația Obștească Ecolanima

S-a scris o nouă filă de istorie în Gordinești, la #DORfest! Nordul s-a sărbătorit 2 zile cu muzică, oameni cu spirit liber și tradiții.

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | IDOM. O nouă victimă de maltratare într-un spital psihiatric.Conferințe IPN [HD] | ONG-uri: Cerem eliberarea lui Alexei Alexeev!
Conferințe IPN [HD] | Mamei i se propune să vândă ficatul fiului.Conferințe IPN [HD] |Festivalul Internațional de Filme Documentare MOLDOX.
Vezi toate
banner creditex