Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
Print Send by email
05:24, 06 Mar 2017
 

 

Fără o mobilizare a forțelor pro-europene și acțiuni sincronizate conectate la realitățile europene, simpatiile pro-UE riscă să se diminueze. Salvarea imaginii UE în Moldova depinde la fel de mult și de însă Uniunea Europeană, care trebuie să devină un actor mai ambițios și mai principial în raport cu vecinii săi...


 

Dionis Cenușa
 

Alegerile prezidențiale din 2016 s-au soldat cu victoria candidatului pro-rus Igor Dodon, dar și cu avansarea politică substanțială a Maiei Sandu, asociată cu adepții integrării europene. Astfel, ea a reușit să acumuleze un credit enorm de încredere din partea populației, fiind la o distanță de doar 68 mii de voturi de victorie. De atunci, Maia Sandu a încercat să se mențină într-o stare politică activă, în special prin afișările de pe rețelele de socializare. Ca urmare, vizibilitatea acesteia și a partidului său (Partidul Acțiune și Solidaritate) după scrutin a rămas concentrată în continuare pe online și mai puțin pe activitatea masivă în teren. Un comportament similar poate fi observat și la alt partid considerat pro-european - Partidul Politic “Platforma Demnitate și Adevăr”, și la liderul acestuia Andrei Năstase, care s-au limitat la aparițiile pe sursele media apropiate de formațiune (trustul JurnalTV).

La începutul lunii martie, atât Maia Sandu cât și Andrei Năstase au început să arate anumite semne de înviorare politică, în particular prin demersul pro-suveranitate și pro-integritate teritorială comun în contextul comemorării victimelor războiului de pe Nistru din 1992 (PAS, 3 martie). Între timp, Igor Dodon a reușit să devină unul dintre cei mai populari lideri politici, devansând-o puternic pe Maia Sandu, care în noiembrie 2016 avea șanse reale de a câștiga prezidențialele.

În toată această perioadă, așteptările populației față de reforme, asociate cu integrarea europeană a țării, au rămas la fel de ridicate. Sondajele confirmă că forțele pro-UE, în particular PAS, mai dispun de electorat pro-european. Dar acesta este deocamdată insuficient de numeros pentru a înclina balanța de putere în favoarea forțelor pro-UE.

Mișcările opoziției pro-UE

Forțele pro-europene trec printr-un proces de redistribuire și conturare a simpatiilor publicului. Astfel, partidul Maiei Sandu pare să absoarbă votanți din tabăra Platformei DA. O explicație ar putea fi sinergia din jurul PAS și a Maiei Sandu produsă de alegerile prezidențiale și sprijinul oferit acesteia de către Andrei Năstase și alte forțe politice orientate spre UE. Totodată, în lipsa de acțiuni publice cu impact, Platforma DA riscă să se confrunte cu o criză de identitate politică. (Vezi Tabelul nr. 1)

 

Tabel nr. 1 Opțiunile electorale ale cetățenilor moldoveni în cazul unor eventuale alegeri

 

PSRM

Partidul Democrat

PAS

Platforma DA

BOP, octombrie 2016

26.1

7.7

9.2

8.5

IDIS Viitorul/CBS-AXA, ianuarie 2017

32.4

2.7

18.1

3.6

 

Deocamdată, Platforma DA întârzie să identifice noi surse de nemulțumire publică ce ar răscoli spiritul protestatar din societate, aflat la bazele ADN-ului formațiunii. În paralel, sondajele indică însă avantaje clare pentru PAS și Maia Sandu, care este pe locul doi în topul preferințelor moldovenilor, după președintele Dodon (9.9% și respectiv 26.6%). Aceste rezultate pot fi considerate pozitive, având în vedere lipsa de inițiative de proporții majore din partea Maiei Sandu și concentrarea sa nemijlocită pe folosirea rețelelor de socializare pentru a condamna (in)acțiunile președintelui Dodon sau ale guvernării sub Vladimir Plahotniuc.

Impactul liderului asupra formațiunii este enorm, iar echipa este puternic depășită de ponderea liderului formațiunii. Acest lucru poate fi dedus cu ușurință din prestația Maiei Sandu și a formațiunii sale pe online, unde cea din urmă încă suferă de un handicap de popularitate (profilul Maiei Sandu este de 5 ori mai popular decât cel al PAS). Întrevederile cu cetățenii, chiar dacă au avut loc, nu au beneficiat de rezonanță, accentele fiind puse pe aceleași demersuri ale Maiei Sandu via sursele online sau TV. Cu toate la aceste neajunsuri, PAS denotă că are o organizare și comunicare mai sustenabilă decât cea a Platformei Da, puternic dependentă de “podul informațional” oferit de JurnalTV.

Contactele cu partidele pan-europene, în particular cu Partidul Popular European (PPE), au fost frecvente la începutul lui 2017. Dar Maia Sandu a intrat în atenția popularilor europeni mai mult decât Andrei Năstase, ea fiind invitată chiar la congresul partidului pan-europene de la finele lunii martie. Oricum, ambele partide au șanse să adere la PPE în calitate de membri observatori, urmând PLDM-ul aflat în PEE din 2011. Prin urmare, cele mai importante partide cu viziuni pro-UE din Moldova s-ar putea regăsi în curând în cea mai influentă formațiune politică la nivel european. Urmează însă de văzut dacă afilierea la nivel european îi va ajuta sau nu să conviețuiască pe un segment electoral practic identic.

Simpatiile pro-europene încă vizibile

Potențialul electoral al partidelor pro-UE este într-o corelație strânsă cu atitudinea moldovenilor față de UE. Așadar, cu cât mai negativă este atitudinea, cu atât mai dificil le este formațiunilor să atragă de partea sa eventuali votanți. Această cauzalitate se datorează faptului că, de regulă, sunt proiectate în opoziție față de partidele pro-ruse.

Ultimele sondaje la nivel european arată că moldovenii care simpatizează UE constituie 52%, ceea ce este asemănător cu situația din Georgia și puțin mai bine decât în Ucraina. Totodată, persistă și opinii negative vizavi de UE la circa 17% dintre cetățenii moldoveni. Paradoxal, dar practic a patra parte din cetățeni opinează că Moldova este într-o relație rea cu UE (24%), un procent mai ridicat decât în celelalte două țări semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE (Georgia și Ucraina). Chiar dacă moldovenii deja de doi ani beneficiază de liberalizarea vizelor, aceștia încă sunt influențați de scandalurile legate de furtul miliardului, care s-au răsfrânt în mod nemijlocit asupra imaginii UE în Moldova.

Impresionează cel mai mult felul cum cetățenii moldoveni compară asistența oferită de UE cu cea venită din partea Rusiei. Deși cea din urmă nu alocă Moldovei nicio asistență financiară, circa 17% dintre cetățeni cred ca Rusia ar acorda mai mult sprijin financiar, iar 15% - că oferă volum identic de asistență. Aceasta denotă un decalaj semnificativ de percepție comparativ cu Georgia sau Ucraina (Vezi Tabelul nr. 2).

 

Tabel nr. 2. Atitudinea moldovenilor față de UE, %

 

Moldova

Georgia

Ucraina

Atitudinea față de UE

Pozitivă

52

52

49

Neutră

30

31

32

Negativă

17

8

14

 

Relația cu UE

Bună

67

75

60

Rea

24

13

19

Nicio relație

3

3

6

 

Asistența financiară oferită de Rusia comparație cu cea a UE

Mai multă

17

2

2

Identică

15

6

6

Mai puțină

53

55

51

Încrederea în Uniunea Economică Euroasiatică

 

 

34

 

 

16

 

 

18

Sursa: Sondajul anual privind țările Parteneriatului Estic, iulie 2016

 

Mediul informațional neprietenos, dependența de presa rusească, capacitățile reduse de informare pe tematică europeană în Moldova produc percepții distorsionate despre UE. Toate acestea creează obstacole serioase de comunicare pentru forțele pro-europene. În final, aceasta le afectează poziționarea politică și respectiv oportunitățile electorale ulterioare.

În loc de concluzie…

Chiar dacă 52% din moldoveni au încă opinie favorabilă despre UE, procentul celor care au încredere în Uniunea Euroasiatică este relativ înalt (34%). Din acest punct de vedere, forțele pro-europene sunt dezavantajate dublu. Pe de o parte, guvernarea aflată în dizgrație continuă să se folosească de tematica europeană pentru a-și recupera legitimitatea pierdută. Pe de altă parte, acestea trebuie să facă față unui președinte pro-rus, care recurge la orice pentru a discredita UE, generând percepția falsă că Moldova se distanțează de UE și se apropie de Rusia.

De fapt, forțele pro-europene sunt în criză de timp. Până la alegerile parlamentare din 2018 a rămas mai mult de un an. Partidul de la guvernare caută modalități pentru a rămâne în ecuația puterii – prin sistem majoritar și vot uninominal, iar președintele Dodon promovează necontenit ideea unui referendum privind orientarea externă a țării.

Fără o mobilizare a forțelor pro-europene și acțiuni sincronizate conectate la realitățile europene, simpatiile pro-UE riscă să se diminueze. Salvarea imaginii UE în Moldova depinde la fel de mult și de însăși Uniunea Europeană, care trebuie să devină un actor mai ambițios și mai principial în raport cu vecinii săi. Condiționalitățile și pragmatismul trebuie să domine pe agenda relațiilor moldo-comunitare, indiferent de vocea cu care vorbește Chișinăul – cea a președintelui sau cea guvernării.

 
Dionis Cenușa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

My Edited VideoConferințe IPN | Ziarul Timpul. Sondaj socio-politic.
Conferințe IPN | ODIP: Probe despre fraudarea alegerilor, Partea IIConferințe IPN | ODIP: Probe despre fraudarea alegerilor, Partea I
Vezi toate
banner creditex