Originile declinului vectorului proeuropean: între sondaje și realități moldovenești
Print Send by email
07:08, 16 Noi 2015
 

 
 
Multiplele fraude comise de forțele pretins proeuropene și ezitările UE de a le critica, precum și presiunile exercitate de Rusia, au afectat imaginea UE în Moldova. Erodarea percepției publice față de UE nu poate fi deocamdată stopată...

Dionis Cenușa
 

 

Rezultatele sondajului realizat la comanda Institutului Republican Internațional a scos în evidență ultimele evoluții legate de aspirațiile geopolitice ale moldovenilor. În linii generale, sondajul confirmă trendurile negative legate de diminuarea sprijinului pentru partidele pretins proeuropene, dar și aprofundarea crizei de imagine a UE.

Cu toate acestea, datele din sondaj prezintă o radiografie a spiritului care domină în societate într-un moment extrem de complicat, când se intersectează criza economică, aflată în proces de cristalizare, cu cea politică și instituțională. Rata răspunsurilor de 62% impune o anumită marjă de interpretare, astfel încât percepția reală a cetățenilor ar putea fi mai pozitivă sau, din contra, și mai negativă.

Populația taxează artificialitatea partidelor pretins proeuropene

Deficitul de popularitate a forțelor proeuropene, care au partajat monopolul asupra puterii politice în perioada 2009-2015, pune sub semnul întrebării prezența lor în legislativ după următoarele alegeri parlamentare. Aceasta se datorează conștientizării largi a faptului că reformele proeuropene au fost mimate, iar în diverse cazuri – mutilate. Totodată, căderea în sondaje a falșilor pro-europeni, care s-a agravat recent, ar putea fi cauzată de scepticismul sporit al europenilor. După developarea fraudelor din sistemul bancar și constatarea „complicității” politicienilor din cadrul coalițiilor pro-UE, încrederea europenilor în capacitatea partidelor pretins pro-europene de a implementa reforme s-a redus considerabil, dar și iremediabil. Astfel, potrivit sondajului, PDM, PL, dar în special PLDM, ar înfrunta dificultăți majore pentru a trece pragul electoral. (Vezi Tabelul 1)

 

Tabelul 1. Opțiunile de vot în cazul unor eventuale alegeri anticipate (votanții determinați), %

Partidul Nostru”

Partidul Socialiștilor

Partidul Popular European

Platforma Civică „DA”

Partidul Comuniștilor

Partidul Democrat

Partidul Liberal

Partidul Liberal-Democrat

20

15

12

7

7

5

5

3

 

Capitala mai proeuropeană decât restul țării

Datele sondajului arată că populația din Chișinău este aparent mai proeuropeană decât media pe țară. Acest lucru poate fi dedus din simpatiile față de cei mai populari politicieni din țară, ai căror viziuni geopolitice sunt afișate publicului larg. Astfel, Maia Sandu, Iurie Leancă și Dorin Chirtoacă, văzuți în asociere cu UE, sunt sprijiniți mai puternic în capitală decât politicienii pro-ruși – Renato Usatîi și Igor Dodon. Chiar dacă cei din urmă au un număr mai mic de susținători în capitală, ei sunt în topul favoriților în regiuni. (Vezi Tabelul 2) Cu toate acestea, potrivit sondajului, circa 30-40% dintre cetățeni nu simpatizează nici pe liderii politici considerați proeuropeni și nici pe cei cu viziuni pro-rusești.

 

Tabelul 2. Atitudinea cetățenilor față de cei mai populari politicieni, %

Politicieni

Renato Usatîi

Igor Dodon

Maia Sandu

Iurie Leancă

Dorin Chirtoacă

Chișinău

 

Pozitivă

30

33

49

40

40

Negativă

66

66

43

52

56

La nivel național

 

Pozitivă

41

37

37

35

31

Negativă

49

53

47

53

54

 

Valori europene versus interes economic

Sondajul analizat scoate în evidență un atașament foarte slab al cetățenilor față de democrație, fără de care UE și integrarea europeană sunt de neconceput. Așadar, majoritatea cetățenilor consideră democrația mai puțin semnificativă decât prosperitatea economică. (Vezi Tabelul 3)

 

Tabelul 3. Atașamentul față de democrație și față de prosperitatea economică, %

În favoarea democrației

25

În favoarea prosperității economicе

68

 

Prin urmare, o bună parte din cetățeni nu conștientizează că prosperitatea economică este imposibilă fără buna funcționare a instituțiilor democratice. Evident, această atitudine derivă din dezamăgirea unei părți din societate în majoritatea partidelor politice, alese pe cale democratică, care în urma accederii la putere au urmărit propriile interesele și cele de grup (1991-2009). Acest lucru explică în aceeași măsură regretul unei bune părți din societate pentru dispariția URSS. (Vezi Tabelul 4)
 

Tabelul 4. Atitudinea pentru dispariția URSS, %

 

 

Dispariția URSS este un lucru bun

Dispariția URSS este un lucru negativ

Octombrie 2015

32

56

Septembrie 2014

35

52

 

Mai mult, rolul democrației s-a devalorizat ca urmare a eșecului guvernărilor în coaliție (2009-2015), când instituțiile statutului au devenit ostaticele ecuațiilor de partajare, agreate de forțele pretins pro-europene controlate de diverse grupări oligarhice. Mai mult ca atât, acestea au folosit și continuă să folosească drapelele UE pentru a-și proteja „monopolurile” politice și economice.

Totodată, percepția eronată față de importanța democrației ar putea fi rezultatul promovării active a modelelor de guvernare autoritară în regiune, în particular al regimului politic rusesc. Acest lucru la fel demonstrează eficiența propagandei rusești care promovează democrația „de tip rusesc”, unde opoziția este marginalizată, alegerile sunt trucate, iar mass-media este controlată de partidul puterii (cu mici excepții).

Contextul politic din țară, dar și cel regional (conflictul militar din Ucraina ațâțat de Rusia, crizele din UE) ar putea să favorizeze adâncirea indiferenței față de democrație în vecinătatea europeană, în particular în Parteneriatul Estic. Această deziluzie poate genera dificultăți adiționale în realizarea reformelor proeuropene, deseori mimate de forțele politice moldovenești și nedorite de Rusia, inclusiv să cauzeze schimbarea vectorului extern.

UE versus Uniunea Economică Euroasiatică

Opiniile față de proiectele integraționiste din regiune sunt împărțite. Deși integrarea europeană oferă avantaje vădite, multiplele fraude comise de forțele pretins proeuropene și ezitările UE de a le critica, precum și presiunile exercitate de Rusia, au afectat imaginea UE în Moldova. Chiar dacă Delegația UE de la Chișinău și-a activizat comunicarea, devenind totodată mai critică și tranșantă, erodarea percepției publice față de UE nu poate fi deocamdată stopată. Astfel, în pofida contribuției substanțiale acordate de către europeni, mulți cetățeni continuă să crediteze cu multă încredere Rusia, în special în domeniul economic. (Vezi Tabelul 5)

 

Tabelul 5. Atitudinea față de UE și Rusia, %

 

Partener 
economic

Amenințare
economică

Partener
politic

Amenințare
politică

UE

47

22

42

18

RU

61

32

28

37

 

Atitudinea pozitivă față de Rusia se menține chiar dacă aceasta a introdus bariere comerciale împotriva producătorilor moldoveni începând cu septembrie 2013, ulterior favorizând în mod discriminatoriu doar producătorii din Găgăuzia și regiunea transnistreană. Deși deciziile de a iniția embargourile au depins în mod unilateral de Rusia, unii cetățeni (în special de la țară) blamează la fel autoritățile moldovenești, cât și UE. (Vezi Tabelul 6)
 

Tabelul 6. Atitudinea față de embargourile comerciale introduse de Rusia, %

Cine este responsabil de blocajele la exportul produselor moldovenești

Guvernul Rusiei

Guvernul Moldovei

UE

Chișinău

45

26

7

La nivel național

28

27

11

 

Confuziile legate de rolul și impactul real al UE asupra Moldovei, determinate de transferul de imagine negativă din partea partidelor pretins proeuropene, propaganda rusească, dar și dezinformarea propagată de susținătorii vectorului euroasiatic în Moldova, au condiționat diminuarea sprijinului pentru UE printre moldoveni. (Vezi Tabelul 7)
 

Tabelul 7. Opțiunile geopolitice ale cetățenilor, %

 

Uniunea Europeană

Uniunea Vamală/
Uniunea Euroasiatică

Octombrie 2015

38

45

Septembrie 2014

46

42

 

În loc de concluzie…

Percepția moldovenilor față de UE a degradat considerabil din cauza factorilor politici interni, tolerării de către UE a coalițiilor fals proeuropene, dar și a acțiunilor Rusiei. Corectarea situației depinde foarte mult de calitatea instrumentelor de comunicare folosite de UE, dar și de schimbările de pe scena politică moldovenească. În acest sens, apariția unei alternative politice pro-europene autentice, care să înlocuiască forțele pro-UE discreditate, ar crea premise pentru reconstruirea imaginii UE. Cu toate acestea, europenii vor trebui să învețe din greșelile comise în trecut, devenind mai exigenți, principiali și obiectivi față de oricare guvernare din Moldova.

Dionis Cenușa


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacției. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacției.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS