La sfârşit de an, IPN vine cu o retrospectivă a evenimentelor care au influenţat într-o măsură mai mare mersul lucrurilor în Republica Moldova şi prezintă părerea unor experţi despre care au fost efectele de moment ale acestor evenimente, dar şi care ar trebui să fie aşteptările pentru viitor în raport cu acestea.
---
Din luna iulie a anului curent, Rusia a interzis importul de fructe şi conserve moldoveneşti pe piaţa sa. Din septembrie, au intrat în vigoare taxele vamale aplicate pentru restul produselor şi mărfurilor importate din Moldova. Ulterior, de la sfârşitul lunii octombrie, a fost interzis şi importul de carne din Moldova şi produse derivate. Expertul economic Viorel Chivriga spune că acţiunile Rusiei au o tangenţă directă cu drumul ales de Republica Moldova. Deşi acţiunile Rusiei au fost răzleţite, se putea din timp de intuit că ţinta a fost, de fapt, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere semnat de Moldova cu UE.
Viorel Chivriga spune că, odată cu eliminarea băuturilor alcoolice moldoveneşti de pe piaţa rusească, s-a pierdut o cotă importantă de piaţă. În sectorul vegetal cele mai mari daune au fost aduse producătorilor de mere şi de prune. Veniturile ratate nu sunt totuşi atât de mari cum se credea iniţial. Produsele care urmau să ajungă pe piaţa rusă fie au fost redirecţionate pe alte pieţe, fie au fost procesate în Moldova.
Anul trecut importurile din Rusia au fost de puţin peste 70 de milioane de dolari, iar exporturile – în jur de 200 de milioane. Viorel Chivriga constată că, de la impunerea restricţiilor, în cazul băuturilor alcoolice au fost ratate venituri în jur de 80 de milioane de dolari, iar la produsele vegetale – sub 80 de milioane. Practic, produsele vegetale au fost redirecţionate pe pieţele europene sau cea din Belarus, sau au fost procesate. Pe piaţa internă preţurile nu au scăzut la produsele care nu au putut fi exportate în Rusia. Cât priveşte producţia din industria de prelucrare, producătorii au stocuri mari şi piaţă de desfacere nu a fost posibil de găsit atât de uşor. În sectorul animalier situaţia nu este dramatică deoarece exportam în Federaţia Rusă cantităţi limitate de produse.
Viorel Chivriga susţine că s-a întâmplat ceea la ce oamenii nu s-au aşteptat, dar experţii prognozau . Acordurile semnate de Republica Moldova reprezintă o oportunitate, dar care poate fi ratată foarte uşor. Acordul de liber schimb semnat cu ţările CSI a arătat că nu garantează nimic şi că poate fi încălcat. Expertul spune că pentru noi ceea ce s-a întâmplat este o problemă mare, luând în consideraţie numărul de persoane care activează în aceste sectoare sau au tangenţă cu ele, dar crede că e şi o lecţie, chiar ultima lecţie pentru instituţiile de stat, care s-au manifestat sub orice limită în această situaţie în anul curent. Viorel Chivriga insistă că încă de la embargoul impus de ruşi în 2005-2006 trebuiau învăţate nişte lecţii, trebuia să existe un scenariu de alternativă pentru a elimina efectele unei astfel de lovituri, însă instituţiile statului în acest an au fost practic absente. „În mare măsură, cred că şi producătorii au o mare parte de vină deoarece şi ei trebuie să întreprindă măsuri pentru a activa normal”, a opinat expertul.
La etapa actuală este clar că o altă cale decât diversificarea pieţelor de export nu există şi deja se fac paşi în această direcţie. Viorel Chivriga crede însă că vor trece câţiva ani pentru a diversifica pieţele de export. Deja se vede că produsele din Moldova pătrund pe pieţe precum cele din Asia sau Africa. În afară de aceasta, unele produse obţinute în unele zonele ţării unde Acordul de Asociere cu UE nu era privit cu ochi buni încep să pătrundă pe piaţa europeană, de exemplu producătorii din Găgăuzia. Apare şi o experienţă care trebuie diseminată, dar şi transferul de experienţă, care va ajuta agenţii economici să pătrundă pe alte pieţe.
----
Notă: În cadrul prezentei retrospective a fost analizată obţinerea regimului fără vize cu UE şi semnarea Acordului de Asociere cu UE. În următoarele materiale experţii se vor referi la alegerile din 30 noiembrie şi formarea majorităţii parlamentare.
Mariana Galben, IPN
