Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Directorul CNA: Avem un an ca să dovedim societății că procesul de reformă a început
Print Send by email
06:32, 26 Dec 2012
Interviu Info-Prim Neo cu directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, din ciclul „Anul 2012 în viața Moldovei și a moldovenilor”, materialul nr. 10 din 12

– 2012 a fost anul transformării Centrului pentru Combaterea Corupției și Crimelor Economice (CCCEC) în Consiliul Național Anticorupție. Ați condus instituția dispărută, o veți conduce și pe cea apărută. De ce a fost nevoie de această transformare și pe cât de reală este miza?

– Obiectivul reformei CCCEC a fost de a spori capacitățile tuturor autorităților în prevenirea și combaterea corupției. Acest obiectiv a fost prioritar pentru toți cei care astăzi reprezintă clasa politică, fie că sunt în opoziție sau că sunt din cadrul formațiunilor ce constituie Alianța pentru Integrare Europeană. Combaterea corupției era vizată în toate platformele electorale. Toți au vorbit despre necesitatea eradicării acestui fenomen. Mulți au dat calificative nesatisfăcătoare activităților desfășurate până la acest moment, ghidați fiind și de percepția cetățeanului privind nivelul corupției în țară. Toate aceste constatări impuneau necesitatea desfășurării unor măsuri mai eficiente în domeniul prevenirii și combaterii corupției.

Astfel, s-a făcut o analiză a instrumentelor și a mecanismelor pe care le are statul, cât de eficiente și funcționale sunt acestea, centrul nefiind singura autoritate responsabilă de combaterea corupției. Cu referire la instituția pe care o reprezint, până la reformă acesteia i-a revenit un domeniu complicat, care ține de asigurarea securității economice a țării prin activități de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Mandatul extins pe care l-a avut CCCEC anterior nu a permis concentrarea eforturilor în cel mai eficient mod. Iată de ce un prim pas în reformarea centrului l-a constituit transmiterea competențelor de investigare a infracțiunilor economice Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal, acest fapt urmând să responsabilizeze toate autoritățile, în egală măsură, în combaterea acestui flagel.

Cât privește miza reformei, aceasta este una reală, promițătoare și se referă la un cadru instituțional ajustat, independența instituției și un mecanism de asigurare a integrității colaboratorilor centrului, care va fi extins ulterior și asupra tuturor funcționarilor publici, polițiștilor, procurorilor, judecătorilor etc. Aceste elemente absolut noi vin să sporească nivelul credibilității cetățenilor în instituțiile de drept.

– De cât timp aveți nevoie ca noua organizație să-și demonstreze necesitatea și eficiența? În particular, de cât timp aveți nevoie pentru ca în plasele noi ale CNA să ajungă și „peștii mari” ai corupției, care nu au ajuns niciodată până acum acolo? Noua structură are asemenea capacitate și voință?

– Acest proces nu trebuie să aibă o durată strict determinată, el trebuie să fie continuu și permanent. Schimbarea în raport cu fenomenul corupției ține în primul rând de schimbarea atitudinii, comportamentului, mentalității fiecărui cetățean în parte, iar aici timpul este o noțiune relativă. Nu ne putem permite luxul unei perspective nedeterminate. Nu operăm cu noțiunea de termeni rezonabili. Avem la dispoziție două luni pentru a finaliza procesul de angajare a personalului în cadrul CNA. Urmează să trecem toate etapele de constituire a autorității, inclusiv întregul filtrul care va asigura integritatea colaboratorilor. Din punctul meu de vedere, avem maximum un an ca să dovedim societății că procesul de reformă a fost inițiat și e construit pe principii funcționale și viabile. Într-un an trebuie să scoatem în evidență cazuri de corupție reprezentative. Cât despre „pești mari sau mici”, nu operăm cu astfel de calificative, există prevederi procesual-penale care caracterizează subiecții infracțiunilor de corupție. Cert este că acțiunile noastre vor ținti toate nivelurile, atât pe orizontală, cât și pe verticală, în ceea ce privește autoritățile și ramurile considerate cele mai corupte, iar cetățenii trebuie să fie cooperanți în acest sens.

– Reorganizarea s-a produs anume acum pentru că a ajuns „cuțitul la os”? Cum s-a caracterizat anul 2012, comparativ cu alți ani, sub aspectul prezenței și combaterii corupției în Moldova?

– Reformarea CCCEC a fost prevăzută în cel puțin 2 documente de politici de nivel național – Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2011-2015 și Strategia de reformare a sectorului justiției. Aceste două documente, dar și Programul de Guvernare pentru anii 2011 – 2014, de altfel, au vizat reforma centrului. Este important ca mersul reformelor să fie consecvent și consecutiv, realizat etapă cu etapă la nivelul fiecărei autorități responsabile de prevenirea și combaterea fenomenului corupției la noi în țară, pentru că o reformă nu poate avea efect decât desfășurată în întreg sistemul de drept.

Anul 2012 a fost unul plin de reforme, în care activitatea de prevenire și combatere a corupție a continuat. Constatăm o creștere a numărului cazurilor de corupție depistate, circa 400, și spectrul mult mai diversificat în comparație cu anii precedenți. Dar aceasta nu înseamnă și creșterea fenomenului corupției. Circa 240 de cazuri de corupție au fost deferite justiției în anul curent, fiind vizați subiecți din diferite domenii sociale, inclusiv fucnționarii de nivel înalt din FISC, șefi de subdiviziuni teritoriale, cazuri de rezonanță din cadrul Poliției Rutiere, aproximativ 20 de avocați au fost reținuți în flagrant delict pentru intermedierea actelor de corupție, iar patru procurori au fost puși sub învinuire. Spre deosebire de anul trecut, în acest an avem deja 13 cazuri de condamnări cu închisoare, semnificativ în raport cu perioadele anterioare, când instanțele, în mare parte, emiteau sentințe cu suspendarea executării pedepsei sau amenzi.

Anul 2012 a fost bogat în acțiuni cu caracter preventiv, au fost desfășurate instruiri anticorupție la numeroase instituții. În comun cu partenerii europeni, am desfășurat „Școlile anticorupție” pentru generația tânără. Totodată, țin să menționez că realizarea Strategiei Naționale Anticorupție continuă să fie un obiectiv prioritar pentru CNA, fiind o călăuză în activitatea acestuia. După părerea mea, reducerea fenomenului, inclusiv în domeniul justiției, poate fi făcută nu doar prin constatări flagrante. Statul trebuie să dispună de mecanisme funcționale de autocurățare a sistemelor, mecanisme care să asigure integritatea funcționarilor și credibilitatea cetățenilor în autorități. Și în acest context, CNA are aportul său, prin controlul averii judecătorilor, sancționarea cazurilor de conflict de interese și, desigur, prevenirea și combaterea corupției și a infracțiunilor conexe. Atunci când aceste mecanisme vor fi funcționale, vom putea avea sisteme solide, corecte și credibile în fața cetățenilor. Un sigur lucru este cert, calificativul activității CNA este dat de către cetățeni, beneficiarii eforturilor noastre anticorupție.

– „În Moldova este multă corupțieˮ – este o axiomă cu care operează toată lumea: opoziția, guvernarea, societatea civilă, înalții demnitari europeni, oamenii de afaceri, cetățenii simpli etc. Care sunt rădăcinile acestui fenomen ce ne-a învăluit pe toți: puterea, sărăcia, tradițiile, nivelul scăzut de cultură generală, nivelul subdezvoltat al instituțiilor statului, altceva?

– Cauzele și premisele apariției și persistenței fenomenului corupției sunt variate, putem vorbi despre factori de ordin cultural, economic, social și de orice altă natură. Cert este că am moștenit acest flagel, însă din punctul meu de vedere, cel mai important element care contribuie la înrădăcinarea corupției este lipsa voinței politice. Voința politică e în măsură să creeze condiții pentru creșterea prestigiului funcției publice, de exemplu, prin stabilirea unor criterii dure la angajare, dar și prin retribuirea corespunzătoare a muncii. De asemenea, voința politică fermă stabilește criterii de responsabilizare, de integritate pentru acești funcționari. Șirul ar putea fi continuat cu multe alte exemple, cert este că voința politică are suficiente pârghii pentru a instituționaliza mecanisme de luptă îmotriva corupției, însă doar noi, cetățenii, suntem direct responsabili de eficiența acestora pe plan național prin atitudine proactivă.

La capitolul cât de reprezentativă este la noi voința politică, viteza cu care a fost demarată reforma sectorului justiției, a organelor de drept, mă face încrezător.

– În China, de exemplu, pentru acte mari de corupție, se aplică și pedeapsa capitală. Ce vă face să credeți că Republica Moldova poate rezolva această problemă cu instrumente mai puțin radicale?

– După părerea mea, cel mai eficient instrument de combatere a corupției este să nu permitem celor corupți să aibă acces la funcția publică vreodată. Deci, imediat cum sunt constatate situații cu caracter corupțional, trebuie întreprinse măsuri ca persoana care a demonstrat un atare comportament să nu mai acceadă într-o funcție de conducere. Iată de ce am instituit mecanisme de integritate, care sunt necesare pentru toate autoritățile publice. De altfel, ați avut posibilitatea să luați cunoștință de proiectele inițiate de către Ministerul Justiției, proiecte la care am participat și care urmează a fi lansate spre dezbateri publice, apoi transmise Parlamentului. Ele vin să instituie mecanisme de integritate pentru toți funcționarii publici și sperăm mult că acestea vor permite curățarea sistemului, fapt ce va spori credibilitatea cetățenilor în autoritățile statului.

– Întrebare frontală: A fost folosit CCCEC în 2012 în calitate de instrument pentru intimidarea concurenților politici și economici ai actualei puteri, așa cum se afirmă că a fost folosit de către guvernarea trecută? Ce garanții ne dați că CNA nu va fi folosit pentru satisfacerea intereselor similare ale guvernării actuale și viitoarelor?

– Faptul că am fi fost folosiți ca instrument politic este o interpretare greșită, bazată pe ideea politizării instituției. Iată de ce, cel mai important element pe care a fost construită reforma a ținut de depolitizarea instituției. Cu toții ați avut posibilitatea să urmăriți procedura alegerii directorului CNA. În premieră, Parlamentul a organizat un concurs public. Nu există o situație de desemnare sau alegere similară. În pofida tuturor discuțiilor contradictorii privind obiectivitatea, corectitudinea procesului, acesta a fost unul public, respectiv – transparent. Iată și garanția de bază privind independența instituției. Așa sau altfel, există și alte proceduri legale de control al activității centrului, mecanisme de control, precum monitorizare prin intermediul comisiei parlamentare, consiliul civil, colegiului CNA, unde se regăsesc și reprezentanți ai societății civile. Și Comisia parlamentară specializată a desemnat un membru în Colegiul centrului, acesta fiind reprezentantul opoziției. Consider că aceste garanții sunt mai mult decât suficiente.

– Corupția macină nu doar ziua de azi a țării și a cetățeanului simplu, ci și șansele zilei de mâne. Fără diminuarea ei nu putem spera la integrarea europeană a Republicii Moldova, cu toate beneficiile acestui proces pentru fiecare om. Se zice că europenii fac presiuni considerabile asupra autorităților moldovenești pentru a le determina să diminueze corupția. Cine va fi mai tare, până la urmă, „noi” sau europenii? În cât timp am putea fi eligibili pentru Uniunea Europeană după nivelul corupției în societatea moldovenească?

– Nu mă pot expune vizavi de eligibilitatea Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană, fiindcă acest lucru nu ține de competența mea, există autorități responsabile. Cât privește opinia europenilor despre fenomenul corupției la noi în țară, vreau să vă spun că lupta pentru combaterea corupției trebuie să fie prioritatea noastră „numărul 1”, nu a europenilor, indiferent de perspectiva de aderare a țării. Acest lucru trebuie să-l facem noi, prin eforturi comune, prin atitudine corespunzătoare și încercări constructive de a schimba lucrurile spre bine.

Elena Nistor, Info-Prim Neo

(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Viorel Chetrușcă, mandatar al intermediarilor în asigurăriConferințe IPN [HD] | Partidul Mișcarea Populara Antimafie
Conferințe IPN [HD] | Studiului național de audiență a mass-mediei (17.10 - 11.11 2018)Conferințe IPN [HD] | Barometrul Opiniei Publice, noiembrie 2018
Vezi toate
Central European University
banner creditex