Produsele media la această rubrică sunt realizate în cadrul proiectului „Integrarea Europeană ca idee națională cu potențial de consolidare a societății moldovenești”, sprijinit de Fundația Germană Hanns Seidel
Este mare diferența între a ajunge în Europa și a deveni parte integrantă a Europei, ministrul de externe Iurie Leancă
Print Send by email
06:44, 22 Noi 2012
Interviu Info-Prim Neo cu vicepremierul Iurie Leancă, ministru al afacerilor externe și integrării europene

- Recent, Comisarul European pentru Extindere și Politică Europeană de Vecinătate, Ștefan Fule, s-a pronunțat pentru ca Republicii Moldova să i se acorde perspectiva de aderare la UE, evident, în schimbul reformelor interne. Unii politicieni și observatori politici au apreciat această declarație drept „istorică”. Așa este sau trebuie să fim mai temperați în așteptări, la părerea Dvs.?

- Incontestabil, accentul pus pe art.49 al Tratatului UE de Comisarul Fule, în discursul prezentat în cadrul Forumului UE-Moldova de la Berlin, ca indicator al direcției în care trebuie să se desfășoare relațiile de cooperare dintre Republica Moldova și UE, va constitui un important punct de referință în demersurile diplomatice ale autorităților moldovenești în vederea recunoașterii formale de către UE a perspectivei europene a țării.

Totodată, aș vrea să remarc că și Rezoluția privind Moldova a Parlamentului European din septembrie 2011 a menționat art. 49 în contextul aspirațiilor de integrare în UE ale Republicii Moldova.

Cu certitudine, așteptările trebuie administrate de o manieră realistă, fundamentată de sensibilitățile existente la nivel european, dar și ambițioasă în același timp, bazându-ne pe motivația și determinarea existentă la nivel național în vederea atingerii obiectivului integrării europene.

- Dar haideți să vedem ce înseamnă această declarație pentru omul simplu din Moldova, nepoliticain, nefuncțiuonar de stat, cum îl încălzește sau îl răcește pe acesta declarația lui Ștefan Fule și perspectiva europeană invocată de el?

- Perspectiva europeană înseamnă recunoașterea formală de către UE a eligibilității noastre de a deveni membru cu drepturi depline a spațiului comunitar, respectiv cu cât mai devreme vom obține această recunoaștere, inclusiv în baza reformării și modernizării țării noastre, cu atât mai mult ne vom apropia de realizarea obiectivului aderării la UE. Or, calitatea de membru al UE include toate avantajele apartenenței la un spațiu al stabilității și prosperității pe care îl constituie în prezent UE și pe care îl va consolida și dezvolta cu siguranță și mai mult în viitor.

- Există percepția că integrarea europeană a Republicii Moldova este privită în mod diferit de către autorități și politicieni, pe de o parte, și de către societate, de către oamenii simpli, pe de altă parte. Se spune că sunt două viziuni paralele, cu criterii și aprecieri care aproape că nu coincid. De aceea vă rog să urmăm aceeași prismă a omului simplu și să vedem cât de mândru ar trebui să se simtă el, când se vorbește despre Moldova ca despre „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, de exemplu? De ce moldoveanul simplu nu se simte și el „lider”, printre „ucrainenii simpli”, „georgienii simpli”, „armenii simpli” etc.?

- E adevărat că evoluțiile se percep mai bine prin comparație. Astfel, raportată la celelalte state incluse de UE în Parteneriatul Estic, prin rezultatele pozitive înregistrate în procesul de reforme ajustate standardelor europene, Republica Moldova este considerată de UE lider al Parteneriatului. Anume din aceste considerente, statele membre au decis să majoreze asistența acordată țării noastre pentru anul curent cu 28 de milioane de euro care vor fi direcționate către domeniile dezvoltării rurale, sănătății și justiției. Asemenea aprecieri nu pot decât să bucure, și asta nu doar la nivel de autorități sau clasă politică, dar și la nivelul societății civile și al cetățenilor. Deși, pe termen mediu, aceste succese nu sunt foarte vizibile în viața cotidiană a fiecăruia dintre noi, reformele aflate în prezent în desfășurare se vor transpune cu siguranță în beneficii concrete pentru cetățenii noștri.

- Autoritățile se mândresc cu faptul că Moldova a ajuns la o anumită fază, avansată, din punctul lor de vedere, de negocieri cu UE privind regimul liberalizat de vize, liberul schimb aprofundat și comprehensiv de mărfuri, statutul de țară asociată. Cât de concret se poate, vă rog: ce a câștigat cetățeanul din toate acestea, ce și când are de câștigat pe viitor? Aceasta în condițiile când moldovenii deja au ajuns în Europa, la modul direct, cu propriile mâni și picioare, cu propriile chinuri și realizări, fie la muncă, fie cu schimbul de mărfuri. De ce le-ar trebui și aderarea formală a țării la UE?

- Aderarea Republicii Moldova la UE va face diferența între a ajunge în Europa și a deveni parte integrantă a Europei, beneficiind, pe picior de egalitate cu celelalte state membre, de toate oportunitățile de ridicare a standardelor și calității vieții pe care o oferă Europa unită. Spre exemplu, schimbul de mărfuri nu se va mai face cu o piață externă, ci pe piața internă a UE a cărei parte va fi și Republica Moldova, ceea ce implicit exclude aspectele transfrontaliere, taxe, vămi etc. Aderarea la Spațiul Schengen, participarea plenară la toate politicile UE privind coeziunea și dezvoltarea regională, dezvoltarea rurală, promovarea investițiilor, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, piața energetică unică, sunt alte avantaje incontestabile ale aderării la UE. La rândul lor, beneficiile cu caracter politic sunt mai mult decât evidente. Toate acestea, însă, nu vor veni decât prin aderarea plenară, dacă aș putea spune așa, la UE.

- Cum explicați euroscepticismul ca fenomen și ca tendință tot mai pronunțată, conform sondajelor, a populației din Republica Moldova? Aceasta pe fundalul rapoartelor optimiste ale autorităților moldovenești privind realizările în procesul de integrare europeană, dar și a aprecierilor foarte bune din partea partenerilor europeni. În calitate de exemplu putem reveni la declarația eurocomisarului Fule de la începutul acestui interviu, dar nu numai. Ce nu știe, ce nu simte, poate, cetățeanul, din ceea ce simt autoritățile moldovenești și oficialii europeni?

- Evaluările date rezultatelor unor sondaje de analiștii politici, dar și de sociologi, relevă mai degrabă un raport de cauzalitate între scăderea procentului de susținători ai aderării la UE și criza economică pe o care o traversează în prezent UE, dar și Europa în întregime și nu numai. De altfel, tendințe similare sunt înregistrate și la nivelul statelor membre ale UE, populația cărora a fost, de asemenea, vulnerabilizată de efectele crizei economice.

Ceea ce simțim și vedem în acest moment, cu siguranță nu poate fi neglijat, dar ceea ce este poate mai important e perspectiva îmbunătățirii situației economice la nivel european, ceea ce va avea implicații directe și asupra nivelului de trai din Republica Moldova. Faptul că UE investește în modernizarea drumurilor noastre, și aveți posibilitatea să vă convingeți de aceasta călătorind prin țară, a rețelelor noastre electrice și conexiunilor de gaze naturale, în dezvoltarea agriculturii și industriei vinului, de exemplu, nu ne poate face decât încrezători și optimiști în viitorul european al Republicii Moldova.

- S-ar putea ca o parte din explicația euroscepticismului să țină de ceea ce mai mulți experți numesc „lipsă de strategie de eurocomunicare a guvernării cu populația”. Aceeași experți spun că în alte țări care s-au aflat în situația Moldovei au existat modele chiar „agresive” de eurocomunicare cu societatea care manifestă, uneori, tendințe de eurosceptisicm. Ce fel de strategii sunt acestea, de ce nu le are și Guvernul nostru, dacă este nevoie de ele?

- E adevărat că instituțiile statului, fiind atât de plenar angajate în activitățile de reformare a domeniilor vieții social-economice, au acordat mai puțină atenție comunicării cu cetățenii în vederea explicării proceselor de modernizare lansate, dar și a finalității acestora. Este absolut necesar să revenim asupra comunicării cu populația pentru a explica beneficiile de care vom avea parte, pe termen scurt și mediu, în urma întrevederilor cu oficialii europeni, în vederea imprimării unui caracter structurat și sistemic.

- Explicați-ne un paradox evident, vă rog: negocierile cu UE merg bine, dar reformele merg mai prost, legătura dintre orientarea europeană și îmbunătățirea vieții nu există așa ca s-o simtă și cetățeanul simplu, sondajele arată cote înalte de euroscepticism în societate, cu tendință de creștere. În același timp, ministrul de externe Iurie Leancă este de câțiva ani permanent printre primii în topul politicienilor apreciați de societate? Și aceasta în condițiile când politicianul Leancă nici nu este foarte vizibil în viața politică internă?

- Evaluarea o fac experții, nu noi. Prioritatea noastră este de a fi activi pe plan extern. Cetățenii ne dau calificative în funcție de reușitele pe care le obținem în activitatea noastră peste hotarele țării.

- Până acuma am încercat să identificăm ce are de câștigat cetățeanul simplu din Republica Moldova din procesul de eurointegrare a țării. Credeți că cetățeanul nostru are mai multă claritate în ceea ce are de pierdut, dacă, eventual, acest proces este stopat și înlocuit cu un alt vector de dezvoltare a țării?

- Politica de integrare europeană, promovată de autoritățile țării, este legitimată de opțiunea de vot a cetățenilor exprimată la alegerile parlamentare din noiembrie 2010. Simpla comparare a situației în care se afla Republica Moldova în 2009 cu cea din prezent, consider că este mai mult decât concludentă sub aspectul relevării avantajelor ce derivă din integrarea europeană.

Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo









(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS