În perioada post-electorală, viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creșterii economice, susțin experții Centrului analitic independent Expert-Grup. Prognozele acestora sugerează o decelerare a creșterii economice în 2019, de până la 3,5%, pe fundalul înrăutățirii situației economice din regiune, dar și o încetinire a activității investiționale. În opinia experților, concomitent, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul de 3% din PIB, fapt ce se va reflecta în creșterea împrumuturilor de la bănci, deprimând și mai mult sectorul real de resursele creditare bancare, transmite IPN.
Într-o ediție a publicației „Realitatea Economică”, experții Centrului menționează că anul 2019 va fi marcat de două fenomene contradictorii. Este vorba despre febra inițiativelor și a politicilor electorale care, cel mai probabil, va fi urmată de anumite ajustări neplăcute în perioada post-electorală. „Creșterea intensității politicilor populiste și electorale în apropierea alegerilor nu este un fenomen nou nici pentru Republica Moldova și nici pentru alte state. Totuși, elanul promisiunilor și al politicilor cu impact bugetar negativ evident, lansate înaintea alegerilor parlamentare de către guvernarea de la Chișinău, nu poate să nu trezească îngrijorări, în special, în contextul creșterii deficitului bugetar și al împrumuturilor făcute de Guvern la bănci”, susțin experții.
Potrivit lor, acestea au un caracter ad-hoc, fiind promovate în afara cadrului de planificare strategică a executivului. Prin urmare, implementarea lor va necesita realocarea de resurse financiare, instituționale și umane publice în interese politice, ceea ce va afecta negativ alte domenii.
Printre numeroasele demersuri de acest fel, lansate în ultimul timp, experții au identificat cele mai evidente cinci acțiuni electorale care implică mai multe riscuri iminente. Printre acestea se numără acordarea suportului unic pentru beneficiarii de pensii, majorările de salarii în sectorul bugetar, precum și reforma fiscală. Mai sunt menționate și programele „Prima casa 1, 2 și 3”, dar și scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse.
Deși, la prima vedere, potrivit Expert-Grup, acțiunile în cauză poartă un caracter benefic, în timp efectele lor vor fi neutre sau chiar negative pentru creșterea economică și bunăstarea populației. Și anume, deși acordarea suportului unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, aceasta nu va soluționa problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora. În schimb, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane de lei prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creșterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante.
În ceea ce ține de Programul „Prima Casă”, deși a fost prevăzut ca un mecanism benefic pentru persoanele care nu-și pot permite un credit ipotecar în condiții de piață, comportă cel puțin două riscuri, în opinia experților. Este vorba despre riscul acordării creditelor beneficiarilor care, de fapt, nu-și vor putea onora obligațiunile de plată, cu impact negativ asupra bugetului de stat, și asta deoarece Guvernul va acoperi jumătate din creditele falimentare. La fel, este punctat și riscul distorsionării pieței de creditare prin determinarea băncilor să aloce resursele creditare, pe termen lung, în sectorul imobiliar, lipsind de „bani lungi” alte sectoare și cu implicații negative asupra activității investiționale. La unele bănci care participă activ în acest program indicatorii lichidității pe termen lung deja s-au apropiat de limitele minime admise.
În opinia experților, pentru a face față dezechilibrelor fiscale, viitorul Guvern ar putea recurge la majorări de taxe, impozite sau optimizări majore în sectorul public, cu efect negativ asupra creșterii economice.
