Sectorul vitivinicol a renăscut, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, opinii
Print Send by email
08:58, 14 Sep 2017

Cele două embargouri impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013 au determinat o recensiune profundă a sectorului vitivinicol și o reducere de trei ori a exportului vinurilor, reducere care a cauzat prejudicii considerabile. În 2015-2016, datorită unui parteneriat public-privat, s-a reușit înregistrarea unei ușoare învigorări a încasărilor în domeniu, dar și scurgerea stocurilor istorice. Despre dezvoltarea industriei vitivinicole în perioada post-embargouri au discutat reprezentanții sectorului vitivinicol din Republica Moldova în cadrul unui club de presă, organizat miercuri, 13 august, transmite IPN.

Viceministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Luca, a remarcat că ecoul șirurilor de embargouri impuse de Federația Rusă se resimt și astăzi. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol a „renăscut”, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, a apărut prteneriatul public-privat și a fost creat Oficiul Național al Viei și Vinului.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, a menționat că în anul 2006 când a fost introdus primul embargou, sectorul privat, după o euforie de vânzări pe piața rusă a ajuns în panică, pentru că 90% din piața vinurilor mldovenești s-a evaporat timp de o noapte. „Sectorul privat era enervat, era în panică, ei nu se ascultau unii pe alții șinimeni nu aveam nicio oluție. Pe de altă parte, era sectorul public care era preocupat de alte acțiuni decât să ne punem toți împreună să rezolvăm problemele. Dialogul nu reușea. Trebuia cineva să conducă acest dialog, o terță parte, și această terță parte a fost proiectul de competitivitate care ne-a apropiat”, a spus el.

Nenumăratele discuții dintre sectorul public și privat s-au terminat în 2010 cu semnarea a două memorandumuri. Totodată, s-a ajuns la o nouă Lege a viei și vinului, la un sistem de management al sectorului bazat pe parteneriatul public – privat, la creearea Registrului Vitivinicol, dar și creearea fondului viței de vie, care, potrivit lui Gheorghe Arpentin, a fost unica șansă de a salva ramura vitivinicolă.

Diana Lazăr, directorul adjunct al Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, a spus că datorită, parteneriatului public-privat din sectorul vitivinicol, au fost implementate mai multe schimbări structurale și strategice, printre care și lansarea brandului Wine of Moldova, precedată de înființarea activității oficiului Național al Viei și Vinului, dar și reforma sistemică a cadrului normativ. Anume aceasta a „descătușat” producătorii și a permis o relansare a sectorului.

Andrei Crigan, consultant economic al Oficiului Național al Viei și Vinului, a remarcat că, în 12 ani de la primul embargou, sectorul privat a pierdut cam 50 de jucători”, creându-se un deficit de resurse umane, iar sectorul nu a putut să se focuseze pe investiții, inclusiv în domeniul de personal. Totodată, de la an la an, sectorul bancar pierdea interesul de a finanța sectorul vitivinicol, astfel vinificatorii au trebui să vină cu banii proprii în afaceri, ”care se știe că sunt mai scumpi decât cei împrumutați” și să găsească alte surse die finanțare pentru a se menține pe linia de plutire” înafară de credite.

Ludmila Gogu, directorul brandui de vin ”Chateau Vartely”, a spus că, pentru restabilirea poziției pe piața vitivinicolă după embargou, compania a alocat bugete pentru promovare, dar și pentru producerea vinurilor de calitate, deoarece cunoștea că cerințele de calitate la nivel internațional erau stricte. E foarte greu să convingi la nivel internațional de specialitatea brandului, nefiind prezenți ca o entiate, ca o formă de organizare, care vine cu un mesaj comun. Prin unirea tururor producătorilor, a fost cu mult mai ușor să ne facem cunoscuți la nivel internațional. În urma implicării tuturor factorilor, s-a ajuns la acoperirea a 20% de pierderi cantitative din urma embargourilor cu produse care au fost vândute pe alte piețe”, a spus Ludmila Gogu.

Federația Rusă a instituit primul embargou asupra vinurilor din Republica Moldova în 2006. Deși acesta oficial nu a fost niciodată ridicat, treptat, unele companii redobândeau dreptul de a exporta produse vitivinicole în Rusia. În septembrie 2013, Rusia a reintrodus embargoul total asupra vinurilor din Republica Moldova, care continuă până în prezent. Pierderile directe totale cauzate de embargouri au fost estimate la peste 200 de milioane de dolari, iar veniturile ratate se ridică la 1,5 miliarde de dolari. Ca urmare a embargoului  din 2013, Comisia Europeană a propus deschiderea completă a pieței Uniunii Europene pentru importurile de vinuri moldovenești înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere între UE și Republica Moldova și a Acordului privind Zona de liber schimb.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS