Criza economică din Europa de Est n-a ocolit niciuna dintre fostele republici sovietice. Toate cele 5 valute internaţionale care în anul curent se remarcă prin cele mai proaste rezultate sunt monedele fostelor republici sovietice. Despre aceasta se menţionează într-un material publicate de „Корреспондент.net”, citat de IPN.
Jurnaliştii acestuia au încercat să afle de ce se devalorizează monedele ţărilor din Europa de Est.
Astfel, campioni la capitolul devalorizare sunt:
Hrivna ucraineană – 51 la sută;
Rubla rusească – 37 la sută;
Rubla belorusă – 34 la sută,
Manatul azer – 26 la sută;
Leul moldovenesc – 25 la sută.
Potrivit publicaţiei, motivele devalorizării bruşte a monedelor din aceste ţări sunt diferite, însă există şi anumite probleme comune. Potrivit lui Vasili Iurcişin, director pentru programele economice la Centrul „Razumkov”, printre motivele crizei care sunt comune pentru întreaga regiune se regăsesc competitivitatea redusă a economiilor fostelor republici sovietice, dependenţa lor de nişte pieţe înguste, păstrarea sistemului de economie planificată şi dependenţa sporită de economia Rusiei.
Un rol important pentru declanşarea crizei a avut şi reducerea remitenţelor, în special, din Rusia care este un fel de Mecca pentru muncitorii migranţi din fostul spaţiu sovietic.
Deprecierea bruscă a rublei ruseşti şi contractarea economiei Federaţiei Ruse sunt considerate printre motivele principale ale dificultăţilor cu care se confruntă în prezent fostele republici sovietice. Pe parcursul unui an, rubla s-a şi devalorizat cu 37 la sută, rata inflaţiei a ajuns să fie măsurată în două cifre, în 2015, potrivit mai multor estimări, PIB-ul Rusiei se va reduce cu 3-5 la sută, iar nota de solvabilitate a Federaţiei Ruse deja a coborât la nişte cote extrem de reduse.
Astfel, pentru fostele republici sovietice, chiar şi în prezent, un şoc valutar care se produce în una dintre acestea, înseamnă un şoc similar şi pentru toate celelalte. Putem observa, totuşi, că ţările depăşesc în mod diferit problema devalorizării monedelor.
Deocamdată, cel mai bine reuşeşte să depăşească situaţia Kazahstanul, apropo, în pofida reducerii preţurilor la ţiţei, fenomen care a afectat această ţară într-o măsură mai mică, decât, bunăoară, chiar Rusia. Moldova, modestă, demonstrează şi ea o stabilitate relativ bună.
„Moldova are un export modest şi aceasta s-a răsfrânt asupra devalorizării. Dar ea a pierdut şi piaţa rusească”, îşi dă cu părerea despre cauzele căderii leului preşedintele Centrului analitic ucrainean, Alexandr Ohrimenko. Embargoul Rusiei la producţia fermierilor moldoveni loveşte dur în economia ţării. Interdicţia de a importa în Rusia alcool moldovenesc este în vigoare din septembrie 2013, iar din iulie 2014 este interzis de a importa fructe, legume şi conserve.
De asemenea, devalorizarea a fost provocată şi de panica din sfera bancară ca urmare a declaraţiilor politicienilor, în rezultatul cărora oamenii au început să-şi retragă masiv banii din bănci. Banca Naţională a Moldovei a fost impusă să introducă administrare specială în unele bănci mari.
Totodată, experţii nu consideră situaţia din Moldova critică. „Economiei moldoveneşti în continuare îi este greu să reziste concurenţei, dar schimbările şi reformele sunt promovate activ, mult mai activ dec-t în Ucraina”, constată Vasilii Iurcişin.
La ziua de azi, hrivna ucraineană are cei mai negativi indicatori: căderea drastică a valutei a adus ţara la un pas de default. Devalorizarea în Ucraina are loc din alte motive decât în alte state ex-sovietice. Pe teritoriul ţării are loc un război şi încă în regiunile industriale de est unde a fost concentrată a patra parte a economiei Ucrainei.
Sursa: Forbes Ucraina
