Consecințele votului ONU privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova, dezbateri IPN
Print Send by email
17:06, 25 Iun 2018

Adunarea Generală a ONU a votat pe 23 iunie Rezoluția „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”, proiectul căreia a fost propus de Republica Moldova, având în calitate de coautori alte 11 state ale lumii. În timp ce unii experți consideră regretabil faptul că acest lucru are loc în lipsa unei strategii de punere în aplicare a mecanismului de retragere a trupelor și a termenelor clare, alții califică această adresare a guvernării întârziată. Experții mai consideră că această decizie va aduce după sine consecințe, inclusiv de ordin economic, deși mai puțin dure ca înainte. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, organizate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expert permanent al proiectului, susține că Rezoluția Adunării generale ONU este un document foarte important și pentru prima dată în istorie acest subiect este dezbătut în cadrul Adunării generale a ONU. În acest context, spune expertul, este extrem de important să fie văzut cum se cristalizează opinia publică internațională și atitudinea statelor membre ONU, față de prezența trupelor rusești și problema transnistreană. Potrivit lui, pentru a înțelege această problemă, este necesară să se pornească de la Convenția din 21 iulie 1992, care stă la baza unor documente importante care ulterior au condus la situația de astăzi. Convenția  prevedea ca Federația Rusă să-și retragă prezența militară din regiunea transnistreană, lucru care nu s-a mai întâmplat și din aceste considerente, prezența militară în regiune se consideră ilegală.

Expertul menționează că printre cele mai importante documente cu caracter obligatoriu în cadrul căror Rusia și-a asumat obligația de a-și retrage trupele se numără Rezoluția Summitului OSCE de la Istanbul, din anul 1999, conform căreia Rusia urma să-și retragă prezența militară ordonat cu tot cu muniții până la sfârșitul anului 2002, lucru care nu s-a întâmplat. De aceea, la Summitul de la Porto, Rusia a reușit să introducă o clauză că retragerea prezenței sale militare din regiunea transnistreană va avea loc atunci când vor exista condiții propice. De atunci aceste condiții propice nu mai au loc. În altă ordine de idei, Igor Boțan a spus că până la adoptarea Rezoluției ONU din 22 iunie 2018, care are caracter de recomandare, Federația Rusă a luat o poziție exprimată în avans și anume că această măsură este contraproductivă, iar administrația de la Tiraspol a declarat fără acordul ei această retragere nu poate avea loc.

Expertul Sergiu Ostaf și-a exprimat speranța că această acțiune a Guvernului Republicii Moldova, care este una fără precedent, se înscrie într-o anumită strategie pe care o are executivul pentru a pune în aplicare mecanismul de retragere a forțelor armatei nedorite pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit lui, este necesar de precizat că nu este vorba despre componenta de menținere a păcii, ci de Grupul operativ al trupelor ruse din stânga Nistrului. „Nu cunoaștem dacă există o strategie și dacă această rezoluție se înscrie în anumiți pași sau într-o anumită dinamică pe care o proiectează Guvernul Republicii Moldova și aceasta este o situație regretabilă. Din păcate, se pare că noi nici din 1992 încoace nu am avut nicio strategie în acest sens. Și nici guvernarea actuală deocamdată, la fel, nu profilează sau nu descrie o strategie în acest sens”, consideră expertul.

Referindu-se la cât de realistă este această rezoluție și ce efecte va produce, Sergiu Ostaf a declarat că aici este vorba de câteva dimensiuni. Prima, în opinia sa, se referă la enunțarea poziției vizavi de armata regulată a Federației Ruse, care se află în regiunea transnistreană, iar al doilea aspect ține de relația pe care o dorește guvernarea în raport cu această armată. Al treilea aspect se referă la încercarea de a formata poziționarea mai multor țări în raport cu această problemă și prin această Rezoluție acest lucru se realizează cu succes. De asemenea, expertul consideră, că este vorba și despre un enunț de poziționare politică internă, dar și de posibilitatea de a face unele concluzii vizavi de o eventuală intenție de a formula o strategie pentru viitor în raport cu armata regulată din regiunea transnistreană.

Expertul Elena Pahomova a spus că întâi de toate își are locul o întrebare și anume care dintre deciziile guvernării din ultimii ani au fost orientate spre bunăstarea poporului, pentru că în opinia sa, nu există niciuna. Respectiv, și această hotărâre se înscrie în acest șir logic. Potrivit expertei, logica actualei guvernări este doar una – interesul personal de îmbogățire prin intermediul unor anumite scheme – gaz, electricitate etc, iar un alt interes poate fi menținerea la guvernare.

„Care vor fi consecințele acestei decizii ONU– niciuna. De ce? Pentru că poporul nostru cum nu a luat decizii cu privire la ceea ce se întâmplă în țara, așa și nu va lua. O astfel de rezoluție ar putea genera efecte doar dacă ar fi obținute consensuri între cele două maluri ale Nistrului. Ceva cardinal în aceste relații a avut loc? Nimic”, a opinat experta, menționând că acele înțelegeri, documente mărunte, care au fost semnate până acum, au o semnificație neimportantă. Elena Pahomova a mai spus că ar vrea să vadă mecanismul de implementare a acestei rezoluții, dar este clar că acesta nu există la Chișinău. Cunoscând mentalitatea locuitorilor din regiune, spune experta, aceștia nu vor permite astăzi evacuarea. Experta a mai spus că tot ceea ce se întreprinde în raport cu regiunea transnistreană poartă un caracter punitiv și nu există o dorință de a clădi acele poduri de încredere despre care tot se vorbește.

Expertul Rosian Vasiloi susține că nimeni nu neagă importanța aceste Rezoluții adoptate la ONU, însă cu părere de rău aceasta este una întârziată. Potrivit lui, au trecut practic 27 de ani de la acele evenimente și nimeni nu și-a pus în sarcină să ridice nivelul discuțiilor asupra retragerii trupelor de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova. Rosian Vasiloi a menționat mai multe aspecte care nu au fost incluse de către negociatorii moldoveni în această Rezoluție și anume termenele concrete care trebuie luate în considerare în contextul retragerii. De asemenea, este vorba de recunoașterea raioanelor din stânga Nistrului ca parte a Republicii Moldova ocupate, dar și impunerea anumitor sancțiuni în privința Federației Ruse pentru nerespectarea angajamentelor menționate în Convenția de încetare a focului din 21 iulie 1992. „Este vorba despre articolul 4, care prevede expres că subiectul retragerii contingentelor militare ale Armatei a 14-a vor fi negociate între Republica Moldova și Federația Rusă, în același timp Armata a 14-a, cum se numea atunci, va avea un statut neutru, nu se va implica în anumite acțiuni de destabilizare a situației în Republica Moldova. Ceea ce cu părere de rău nu se întâmplă. Federația Rusă, în opinia mea, încalcă flagrant această prevedere”, a notat Rosian Vasiloi.

Expertul spune că acum cetățenii vor să știe care vor reacțiile din partea autorităților Republicii Moldova cu privire la implementare acestei Rezoluții. În altă rodine de idei, expertul spune că nu crede că acum autoritățile examinează posibilitatea unei eventuale soluționări a conflictului transnistrean pe cale militară, fapt care este imposibil. Rosian Vasiloi își dorește ca acțiunile în contextul implementării Rezoluției să vină în primul rând din partea autorităților Republicii Moldova și să nu se întâmple la fel ca și în cazul hotărârii Curții Constituționale care a declarat că o parte din teritoriul Republicii Moldova este ocupat. „În opinai mea personală, noi nu avem acolo Grup operativ al trupelor ruse separat, nu avem acolo trupe de pacificare separat, noi avem acolo trupe de ocupație și trebuie să o spunem foarte clar”, a mai declarat expertul.

Expertul Veaceslav Ioniță consideră că în ceea ce ține de oportunitatea și importanța politică a subiectului este greu să scoți prea multe dividende. Cercetările arată că cetățenii plasează pe locul doi Federația Rusă printre statele care ajută cel mai mult Republica Moldova. „Este complicat să spui că există un consens în ceea ce ține de relația cu Federația Rusă, însă, din punct de vedere al măsurărilor, relația cu Rusia este una puternică. În ceea ce ține de impactul economic al Rezoluției, în opinia sa, Federația Rusă va întreprinde anumite măsuri. Însă profunzimea cu care aceasta poate acționa este cu mult mai mică decât a fost în trecut. Totuși, spune expertul, există elemente sensibile, pe anumite poziții de mărfuri Republica Moldova este legată de Federația Rusă în proporție de 90% și mai mult. Și dacă în cazul exportului pe piața europeană, care este în creștere, este vorba despre câteva companii exportatoare, în cazul Rusiei este vorba despre sute sau chiar mii de fermieri, care au un volum mic de producție, care sunt și pot fi afectați foarte mult.

În opinia sa, un alt element important se referă la remitențele de peste hotare, o parte mare din care vin din Federația Rusă. Potrivit lui, per total costuri economice pe termen scurt vor exista, dar incomparabil mai mici comparativ cu cele care au fost în 2014 sau chiar în 2008. Expertul a mai spus că un alt aspect ține de costurile pentru întreținerea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Veaceslav Ioniță consideră că un stat care nu-și rezolvă problemele de securitate este foarte vulnerabil din punct de vedere al investițiilor, de aceea Republica Moldova are pierderi enorme în acest sens.

Expertul Alexandr Stahurschi susține că este vorba despre un proces îndelungat și este foarte important să fie aplicat principiul „nu dăuna”. Potrivit lui, după cum se menționează și în spațiul public, Rezoluția Adunării Generale a ONU, spre deosebire de hotărârile Consiliului de Securitate al ONU, nu are caracter obligatoriu. Se consideră că rezoluțiile Adunării Generale a ONU au o importanță morală și politică mar, cu statut de recomandare. Expertul a făcut referire la vizita în Republica Moldova din luna martie a viceministrului rus de externe, Grigori Karasin, care a calificat proiectul rezoluției un fapt contraproductiv și provocator care poate dăuna procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

În opinia lui Alexandr Stahurschi, nu este clar cum această Rezoluție poate să contribuie la soluționarea unei situații atât de complicate. Acesta se întreabă când ultima dată a avut loc o întrevedere a ministrului apărării de la Chișinău cu cel din Federația Rusă, pentru că acestea sunt instituțiile care trebuie să decidă problema cu privire la retragerea acestor sau a altor trupe, cu examinarea aspectelor tehnice ale problemei.  

Dezbaterile publice „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, constituie ediția a 91-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.


(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

[imas]

Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic

Proiectul MAC-P

Suport în valoare de circa 7,2 milioane de lei pentru producătorii agricoli din Republica Moldova

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Agenția de inspectare și restaurare a monumentelorConferințe IPN [HD] | Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018
Conferințe IPN [HD] | Dinamica percepțiilor cu privire la mediul social, economic și politic din RMConferințe IPN [HD] | Proiectul internațional HydroEcoNex BSB165
Vezi toate
banner creditex