COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

”Noua politică fiscală” anunțată de autorități: provocări și riscuri



Observatorul de politici publice cuprinde analiza unor proiecte de acte legislative și normative de sensibilitate publică din agendele Executivului și Legislativului din Republica Moldova, precum și a unor informații publice, în scopul identificării potențialelor riscuri pentru interesul public.

 Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Holding Governors Accountable: Civil Society Conducting Economic Expertise of Risky Legal Initiatives ” susținut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.


”Noua politică fiscală” anunțată de autorități: provocări și riscuri

La 23 iulie 2018, din sediul partidului de guvernare, au fost lansate mai multe teze, prezentate ca ”revoluție” în materie de fiscalitate, care au tangență cu trei direcții distincte:

  • ”amnistia capitalurilor”, adică legalizarea bunurilor și capitalurilor,
  • decriminalizarea infracțiunilor economice,
  • reduceri fiscale pentru persoanele fizice și juridice.


În această Notă vom examina aspectele legate de modificările declarate în domeniul impozitării veniturilor persoanelor fizice, în special declarațiile autorităților (în lipsa în spațiul public a unui document/proiect oficial): 

  • reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%. ”Acest lucru va fi posibil pentru că vom diminua impozitul pe venit al persoanelor fizice de la 18% până la 12 la sută, prin introducerea cotei unice”;
  • dublarea scutirii personale anuale la plata impozitului pe venit de la 11280 de lei la 24 de mii de lei, iar ”cetățenii care au un salariu de până la 3 500 de lei nu vor mai plăti impozite”. ”Cetățenii care primesc un salariu sub minimul de existență nu vor mai plăti impozit. Măsurile despre care vă vorbesc vor aduce o majorare a veniturilor angajatului cu 6%, iar pe cele ale angajatorului - cu 5%. Oamenii vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar și contăm pe mai mulți bani în buget”;
  • noile măsuri sunt în proces de discuții cu Fondul Monetar Internațional”. ”Toate reformele, inclusiv acestea, sunt coordonate cu partenerii externi, cu FMI și Banca Mondială”;
  • Reforma va fi promovată până la sfârșitul acestei sesiuni, adică până la sfârșitul acestei săptămâni. Discutăm despre o reformă cu un impact așteptat de mediul de afaceri. Aceasta va avea impact bugetar în jur de două miliarde de lei. Bugetul de stat este capabil să acopere cheltuielile suportate la prima etapă”;
  • Măsurile fiscale care vor fi implementate din toamnă  vor permite acumularea în buget a două miliarde de lei.”
     

Provocări și riscuri identificate
 

  • Din declarații pare că autorii inițiativei văd în mod diferit impactul imediat, pe durată scurtă de timp, al acestui document. Premierul crede că bugetul va obține imediat 2 miliarde de lei adițional, iar președintele comisiei parlamentare – vede neîncasări de venituri, în aceeași sumă, pentru bugetul 2018. În context este de remarcat că astfel de proiecte complexe trebuie să conțină evaluări de impact clare pentru a putea fi discutate în public.
  • Introducerea cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice (12%) urmează să fie realizată prin reducerea cotei maxime a impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12% și majorarea cotei minime de la 7 la 12%. În prima categorie sunt vizate persoanele cu venituri mari. Din categoria a doua fac parte persoanele cu venituri mici și mijlocii, respectiv cota de impozitare a acestor persoane va crește de la 7 la 12%.
  • În calitate de măsură compensatorie pentru persoanele cu venituri mici ar putea servi dublarea  anunțată a scutirilor personale (minimul neimpozabil), de la 11280 lei până la 24000 lei anual. Dar, având în vedere că în anul 2018 veniturile impozabile de până la 33000 lei sunt taxate cu 7%, iar acum urmează să fie aplicată cota de 12% de la 24000 lei – efectele nu sunt univoce. Persoanele cu venituri mici și mijlocii vor simți nesimnificativ creșterea scutirlor personale, iar  persoanele cu venituri mari vor avea de câștigat cosiderabil.
  • Analiza datelor din tabelul anexat (vezi anexa Venitul disponibil al persoanelor fizice în condițiile politicii fiscale actuale și potrivit propunerilor din „nouă politică fiscală) atestă că pentru diferite categorii de angajați (din agricultură și silvicultură, invățământ, sănătate, sectorul financiar și pentru un caz cu venituri mari) noua formulă de impozitare cu o cotă unică de 12% va conduce la următoarele:
  • scutirea de plăți fiscale și reducerea poverii fiscale preponderent pentru persoanele cu venituri mari, creșterea semnificativă a venitului disponibil al acestora de la câteva sute de lei la câteva mii de lei;
  • pentru persoanele cu venituri mici și medii ”economiile” vor fi minore, iar venitul disponibil va crește nesemnificativ, de la câțiva lei până la câteva zeci de lei;
  • creșterea discrepanțelor în veniturile disponibile și a inechității fiscale între persoanele cu venituri mici și cele cu venituri mari. Asta ar fi o consecință a schimbării proporțiilor de venituri disponibile (după impozitare) raportate la veniturile brute (până la impozitare). Astfel, persoanele cu venituri mici și mijlocii practic vor rămâne cam cu aceiași venit disponibil (85-83% din venitul brut). Iar persoanele cu venituri mari se vor alege cu o creștere cu 3-4 puncte procentuale a venitului disponibil în venitul brut, comparativ cu formula actuală de impozitare. Respectiv, creșterea declarată a venitului angajatului cu 6% va veni preponderent în buzunarul celor cu venituri mari și nu a celor cu venituri mici și mijlocii;
  • veniturile disponibile în creștere a persoanelor cu venituri mari vor genera posibile creșteri de consum intern și de așteptări inflaționiste (creșterea prețuirilor) în defavoarea celorlalte persoane cu venit disponibil mic.
  • În țările cu diferențe pronunțate de venituri și  cu o sărăcie evidentă se recomandă impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, adică cote diferențiate de impozitare, așa cum este în prezent. Cotele unice de impozitare se aplică în economiile mari și dezvoltate, cu o clasă de mijloc considerabilă în structura populației.
  • Impozitul pe venitul persoanelor fizice face parte din categoria impozitelor partajate între diferite niveluri de buget. Or, reducerea încasărilor la buget, cel puțin la etapa inițială, va fi resimțită în primul rând, de către autortitățile publice locale (APL). Autorii inițiativei nu au oferit claritate despre careva măsuri și mijloace compensatorii care ar urma să fie direcționate către bugetele locale. Am putea admite că ”loializarea” APL va fi acea cale de stabilire a relațiilor interbugetare între unele APL și bugetul de stat, fapt deja constatat în unele studii recente.[1]
  • Lipsirea de resurse financiare a APL este sensibilă în special în perioadele electorale și duce la ”loializarea” unor APL față de autoritățile centrale. Suma aproximativă a mijloacelor care nu vor ajunge în bugetele APL ar putea atinge la 800 milioane lei pe an.
  • În astfel de condiții povara imediată a modificărilor urmează a fi suportată de către bugetul de stat. Pe de o parte, bugetele locale trebuie compensate cu sume echivalente de care vor fi lipsite prin aplicarea cotelor noi de impozitare. Pe de altă parte, trebuie identificate resurse adiționale pentru majorarea transferurilor în fondul social, pentru a compensa reducerea contribuțiilor angajatorilor de la 23% la 18%, în cazul dacă alte măsuri întarzie să dea rezultate.
  • Deoarece aplicarea normelor noi a fost anunțată cu începere din octombrie 2018, amendamentele la bugetul de stat trebuie operate cel tarziu în septembrie. Atfel, vor exista riscuri de blocaje financiare în sectorul public.
  • Bugetul de stat este privat deja de anumite resurse financiare care au fost planificate inițial petru 2018 de la partenerii externi, în special UE. Lipsirea cu  încă 2 miliarde lei a bugetului public național la etapa inițială implică măsuri urgente de reducere a programelor de cheltuieli bugetare sau o nouă îndatorare până la finele 2018, cu efecte în anii bugetari următori.
  • Miza autorităților pe intrări de resurse din proiectele quasi-financiare lansate de autorități nu este susțenabilă pentru o perioadă mai lungă de timp. Mai mult, unele dintre aceste proiecte implică elementul datoriei și garanțiilor de stat și nu de investiții în sectorul real care ar genera capacității fiscale noi.
  • Programul Republicii Moldova cu FMI, precum și dialogul între autorități și FMI, ar putea avea de suferit urmare a promovării politicilor care pot submina construcția bugetară și stabilitatea finanțelor publice pe o perioadă mai lungă de timp.

În unul din următoarele Observatoare vor fi analizate alte două aspecte atașate acestui pachet fiscal – ”amnistia capitalurilor” și decriminalizarea infracțiunilor economice, într-un context mai complex.
 

Anexă

Venitul disponibil al persoanelor fizice în condițiile politicii fiscale actuale și potrivit propunerilor din „nouă politică fiscală

 

 

 

Agricultură și silvicultură

Învățământ

Sănătate

Activități financiare și asigurări

Caz  "venituri mari"**

Salariul mediu lunar, trim.I, 2018*

lei

3713

4680

5477

11263

41667

Venitul anual

lei

44556

56160

65724

135156

500000

 

 

 

 

 

 

 

în condițiile politicii fiscale actuale

Contribuții sociale personale

6%

2673

3370

3943

8109

30000

Asigurare medicală

4,5%

2005

2527

2958

6082

22500

Scutiri personale

lei

11280

11280

11280

11280

11280

Venit impozabil

lei

28598

38983

47543

109685

436220

Impozit pe venit anual, 7%

lei

2002

2310

2310

2310

2310

Impozit pe venit anual,18% 

lei

0

1077

2618

13803

72580

Total impozit pe venit anual

lei

2002

3387

4928

16113

74890

Impozit pe venit lunar

lei

167

282

411

1343

6241

Venit disponibil lunar

(după achitarea impozitelor)

lei

3156

3906

4491

8738

31051

Venit disponibil lunar

(după achitarea impozitelor)

% din venit brut

85%

83%

82%

78%

75%

 

 

 

 

 

 

 

în condițiile "politicii fiscale noi"

Contribuții sociale personale

6%

2673

3370

3943

8109

30000

Asigurarea medicală

4,5%

2005

2527

2958

6082

22500

Scutiri personale

lei

24000

24000

24000

24000

24000

Venit impozabil

lei

15878

26263

34823

96965

423500

Impozit pe venit anual, 12%

lei

1905

3152

4179

11636

50820

Impozit pe venit lunar

lei

159

263

348

970

4235

Venit disponibil lunar

(după achitarea impozitelor)

lei

3164

3926

4554

9111

33057

Venit disponibil lunar

(după achitarea impozitelor)

% din venit brut

85%

84%

83%

81%

79%

 

 

 

 

 

 

 

* - http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=452&

** - venituri ale șefilor de agenții, întreprinderi de stat etc.

Pierdanți categorici: APL

Câștigători categorici: persoane cu venituri mari

 

 

 

 

În perspectivă, "noua politică fiscală" va conduce la:

- creșterea discrepanței între săraci și bogați,

- dependență crescândă a APL față de "Centru"

 
_________________________________________________________________

http://www.transparency.md/2018/07/18/studiu-monitorizarea-implementarii-reformei-administratiei-publice-si-a-distributiei-resurselor/

 

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire


ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Institutul pentru Democrație

La 10 octombrie 2018, cu sprijinul UE, a avut loc un seminar de instruire a cadrelor didactice din mediul rural din Găgăuzia pentru cunoașterea metodelor moderne de predare a drepturilor omului în școală

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Live stream
Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] Asociația ,,UNIREA - ODIP"
Vezi toate
banner creditex