COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

Transparency International: lansarea Indicelui Percepției Corupției 2017 (+Grafice)

COMUNICAT DE PRESĂ


Telefoane de contact: +373 22 20-34-84
Fax: +373 22 23-78-76


Transparency International: lansarea Indicelui Percepției Corupției 2017
 

Indicele Perceperii Corupției 2017 atestă o povară înaltă a corupției în peste 2/3 din țările incluse în clasament. În pofida încercărilor de a combate acest fenomen, eforturile multor țări sunt insuficiente, iar rezultatele atinse - modeste. Represiunile contra ONG-urilor și mass-mediei sunt caracteristice țărilor cu un nivel înalt de corupție.
 

La 21 februarie 2018, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepției Corupției pentru anul 2017 (IPC 2017). Indicele reflectă nivelul percepției corupției din sectorul public în diferite țări ale lumii, fiind evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție.

IPC 2017 este calculat în baza a 13 studii ale unor organizații internaționale notorii, inclusiv 9 – pentru Republica Moldova: World Bank, Country Policy and Institutional Assessment 2017; World Economic Forum, Executive Opinion Survey 2017; Global Insight, Country Risk Ratings 2016; Bertelsmann Foundation, Transformation Index 2017-2018; World Justice Project, Rule of Law Index Expert Survey 2017-2018; Political Risk Services, International Country Risk Guide 2017; Varieties of Democracy (VDEM) 2017; Economist Intelligence Unit, Country Risk Ratings 2017, Freedom House, Nations in Tranzit 2017.

Clasamentul din 2017 cuprinde 180 de țări și teritorii, peste 2/3 din ele au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu pe clasament fiind de 43 puncte. Regiunile cu cele mai slabe performanțe sunt Europa de Est și Asia Centrală (scor mediu 34 puncte) și Africa Subsahariană (32 puncte). Media pe Uniunea Europeană este de 65 puncte.

În top-ul clasamentului IPC 2017 se situează Noua Zeelandă și Danemarca cu un scor de 89 și, respectiv, 88 de puncte. La celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud și Somalia cu scoruri de 14, 12 și, respectiv, 9 puncte. În ultimii șase ani, cele mai semnificative îmbunătățiri ale indicelui s-au înregistrat în Coasta de Fildeș, Senegal și Regatul Unit, în timp ce în Siria, Yemen și Australia, indicele s-a înrăutățit considerabil.

În cele mai corupte țări în fiecare săptămână este omorât cel puțin un jurnalist

Transparency International relevă legături strânse dintre corupție și libertatea presei. Potrivit autorilor, aproape toți jurnaliștii uciși după 2012 sunt din țările cu un nivel înalt al corupției. Datele oferite de Comitetul pentru protecția jurnaliștilor arată că în ultimii șase ani, în medie, 9 din 10 jurnaliști au fost uciși în țări cu un scor IPC mai mic de 45 puncte. În plus, unul din fiecare cinci jurnaliști a fost ucis în timp ce investiga cazuri de corupție. Astfel, în Brazilia (un scor de 37 puncte în clasamentul IPC 2017), în ultimii șase ani 20 de jurnaliști au fost uciși din cauza investigațiilor privind corupția în rândul guvernanților și crimele legate de droguri.

Reducerea spațiului de acțiune a societății civile

Transparency International a analizat legătura dintre nivelul corupției și libertatea activității societății civile. Datele World Justice Project utilizate în cercetare arată că majoritatea țărilor care obțin rezultate slabe la capitolul libertăți civile sunt cele mai corupte. „Campaniile de denigrare, intimidare, procesele judiciare și procedurile birocratice sunt instrumente folosite de unele guverne pentru a-i reduce la tăcere pe cei care depun eforturi în prevenirea și combaterea corupției“,… "Având în vedere represiunile actuale asupra societății civile și mass-mediei, trebuie să întreprindem mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei care sunt vocali împotriva corupției”, a remarcat Patricia Moreira, Director executiv al Transparency International.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2017

În 2017, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 31 puncte, plasându-se pe locul 122 din 180 țări incluse în clasament (pentru comparație, în 2016, scorul indicelui a fost de 30 puncte, locul – 123 din 176 țări). În acest clasament, Georgia se află pe locul 46, România – 59, Ucraina – 130, iar Rusia – pe locul 135.

Cu toate că în 2017 au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituțional de combatere a corupției, în speță, a corupției la nivel înalt și spălării banilor, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcționalitatea Autorității Naționale de Integritate, compromițând aplicarea politicii de verificare a averilor și intereselor personale. Pare a fi nefuncțională și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Deși aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Națională de Integritate și Anticorupție, până acum nu a fost inițiată monitorizarea implementării acesteia.

În 2017 s-au întețit încercările guvernanților de a compromite procesele de prevenire și combatere a corupției, de a legaliza mijloacele de proveniență frauduloasă și libera de răspundere penală pentru infracțiuni din domeniul bancar, asigurări și piața de capital. Printre ele – așa numitul proiect de lege privind „liberalizarea capitalului și stimularea fiscală”, reglementările privind oferirea cetățeniei RM contra pretinse investiții în valori mobiliare de stat și piața imobiliară, inițiativa de cedare de către BNM a valorilor mobiliare de stat unor investitori care ar putea avea reputație dubioasă, proiectul contradictoriu privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”.

Guvernanții nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar și oficialii care au admis frauda; a continuat persecutarea activiștilor civici, avertizorilor de integritate, avocaților și judecătorilor; s-au desfășurat în continuare procese judiciare de rezonanță cu ușile închise; s-a amplificat practica inițierii dosarelor politice contra oponenților la nivel local; s-a abuzat de prevederile legii privind protecția datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informațiile de interes public; s-au încălcat rigorile transparenței decizionale; cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare.

Aceste practici vorbesc nu atât despre corupția uzuală reflectată în Indicele Percepției Corupției, cât despre corupția la cel mai înalt nivel, inclusiv corupția politică, care a condus la capturarea statului. Având în vedere amploarea practicilor enunțate, Transparency International-Moldova face apel la instituțiile internaționale și partenerii de dezvoltare să ia atitudine față de evoluțiile din Republica Moldova, să se disocieze de factorii de decizie care au compromis parcursul European, spulberând speranțele populației la o dezvoltare democratică, bazată pe supremația legii și concurența liberă, aplicând acestora treptat sancțiuni personalizate.

Pentru mai multe informații, vizitați: www.transparency.org/cpi

Grafic 1. Indicele Percepției Corupției, UE+ (PDF)
Grafic 2. 
Indicele Percepției Corupției, CSI + Georgia (PDF)
Grafic 3. Indicele Percepției Corupției în Paarteneriatul Estic (PDF)

 


DISCLAIMER:
Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

 


ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Consiliul de Presă

Start Votare pentru Candidații la Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2018!

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Concluzii după Congresul Mondial al Familiei
Conferințe IPN [HD] | Organizarea unei Adunări consultativeConferințe IPN [HD] | Liceul Teoretic ,,Orizont"
Vezi toate
banner creditex