COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

Raportul privind monitorizarea evoluțiilor în sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017 RO/EN


 

Comunicat de presă

La 30 octombrie 2017, Transparency International – Moldova și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” au prezentat Raportul privind monitorizarea evoluțiilor în sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării evoluțiilor din acest sector, urmare a fraudelor bancare masive din Republica Moldova, precum și rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate. Activitatea a fost realizată în proiectul „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” finanțat de Ambasada Olandei la București.

Perioada decembrie 2016 – octombrie 2017 a fost plină de evenimente legate de sectorul financiar-bancar. După decizia guvernului Filip din septembrie 2016 de a converti în datorie internă de stat garanțiile emise în noiembrie 2014 și martie 2015 (destinate acoperirii „găurilor” în urma furtului banilor din trei bănci: Banca de economii, Banca Socială și Unibank), au apărut o serie de inițiative de modificare a legislației financiar-bancară. Aceste modificări urmau să îndeplinească condițiile și angajamentele autorităților din Republica Moldova față de Fondul Monetar Internațional (FMI) și alți parteneri de dezvoltare.

Astfel, cu asistența partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate și adoptate legi noi, printre care Legea privind redresarea și rezoluția băncilor1 și Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare2. Este de remarcat că, în mai puțin de un an de la adoptare, prima lege a fost modificată deja de două ori, iar cea de a doua – o dată, ceea ce atestă o grabă admisă la momentul adoptării acestora. Totodată, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat și modificat mai multe regulamente, unul din cele mai importante vizează exigențele față de administratorii băncilor comerciale și are drept scop promovarea în funcțiile de conducere ale acestora a persoanelor competente și cu bună reputație, ceea ce ar îmbunătăți guvernarea corporativă a băncilor, în cazul aplicării acestora.

În această perioadă au apărut câteva inițiative legislative considerate de societatea civilă și partenerii de dezvoltare drept nocive și contrare angajamentelor asumate de guvernanți, întrucât amplifică riscurile legalizării mijloacelor de origine frauduloasă.3,4 Una din inițiative, proiectul legii privind legalizarea capitalurilor și stimularea fiscală, adoptat în prima lectură de Parlament în decembrie 2016, fără discuții publice și fără informarea partenerilor de dezvoltare, este cel mai elocvent exemplu din această categorie. Alt proiect ține de modificările la Legea cetățeniei și oferă, prin derogare de la normele legale, dreptul la cetățenia Republicii Moldova pentru persoane terțe, cetățeni străini sau apatrizi, contra unor contribuții denumite ”investiții”. Ambele proiecte au avut ca autori același grup de deputați, în frunte cu președintele Parlamentului. Regulamentul de implementare a legii ”cetățeniei pentru investiție”, elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern în septembrie 2017, a stârnit reacții contradictorii în societate, deoarece oferă posibilități de legalizare a mijloacelor financiare de origine dubioasă în Republica Moldova.5 Șeful Delegației Uniunii Europene Pirkka Tapiola a declarat că ”noi vom urmări foarte îndeaproape ce se va întâmpla. Părerea mea personală este că ar trebui să căutăm alte stimulente de a atrage investiții în țară”.6

În acest context sunt de menționat rapoartele de expertiză ale Centrului Național Anticorupție la ambele proiecte, cel cu ”amnistia/liberalizarea capitalurilor” și cel cu ”cetățenia contra ”investiții”. În primul caz, CNA a indicat că în proiectul dat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de proveniență infracțională”, iar în al doilea caz a constatat că ”interesele promovate sunt în detrimentul interesului public și cu riscuri majore pentru siguranța și securitatea cetățenilor și a statului Republica Moldova”. În pofida acestui fapt, cel de-al doilea proiect a devenit lege și a intrat în vigoare în iunie 2017.

În lista inițiativelor legale este de reținut și adoptarea în septembrie 2017 a Planului național de acțiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului pentru 2017-2019. Deși conține prevederi importante despre armonizarea legislației din domeniu a Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar, o mare parte din activitățile incluse în plan au ca scop consolidarea capacităților autorităților publice, în condițiile în care acest proces urma să demareze acum zece ani, odată cu intrarea în vigoare în 2007 a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Mai mult, acest plan nu include astfel de domenii vulnerabile la spălarea banilor precum sectorul energetic, care este o „gaură neagră” și aduce prejudicii considerabile societății.

Totodată, rămâne în așteptare adoptarea unei noi legi cu privire la combaterea spălării banilor, care este și o cerință a Uniunii Europene, potrivit Acordului de Asociere semnat cu Republica Moldova.

Insuficiența prevederilor legale care să facă față condițiilor specifice, complexe, multidimensionale și litigioase în sectorul bancar, în special în cele trei bănci aflate în supravegherea BNM, nu permite rezolvarea mai multor probleme legate de netransparența acționarilor și riscurilor înalte pentru potențialii investitori onești. Procesul de atragere a investițiilor în sector este tărăgănat și din considerente macroeconomice obiective și subiective.

Totodată, analizând evenimentele din 2016-2017, putem constata că Republica Moldova, după o perioadă în care a fost un element important al spălătoriei regionale de mijloace de proveniență dubioasă (laundromat) și o perioadă în care a fost realizat ”jaful secolului”, când 13% din PIB a fost extras din sistemul bancar autohton, riscă să se transforme într-o țară cu regim off-shore. O retrospectivă în timp arată că după ce la insistența Uniunii Europene din zona laundromat-ului a ieșit Letonia, schemele de spălare de bani au fost importate în Republica Moldova. În prezent, în timp ce UE face presiuni asupra Ciprului pentru a elimina circuitul mijloacelor de proveniență obscură, Republica Moldova devine câmp fertil pentru atragerea unor asemenea mijloace prin diferite metode (inclusiv liberalizarea capitalurilor, oferirea cetățeniei contra ”investiții”, secretizarea datelor relevante ale persoanelor fizice atât în sectorul bancar, cât și in instanțele de drept, inițiativele de modificări fiscale tipice unor zone off-shore).

Aceste evoluții creează impedimente pentru investigarea independentă și veritabilă a fraudelor din sistemul bancar, blochează implementarea legilor și normelor convenite cu partenerii de dezvoltare, diminuează importanța raportului Kroll, dar și împiedică funcționalitatea instituțiilor și perspectiva recuperării fondurilor fraudate.

În această perioadă sectorul bancar se află într-o etapă dificilă de recuperare de după criza din 2014-2015. BNM a înăsprit considerabil supravegherea bancară și standardele de raportare, inclusiv față de creditele compromise. Totuși, o serie de probleme sistemice persistă, printre ele: probleme de transparență a acționarilor și beneficiarilor efectivi, guvernanță corporativă și managementul ineficiente, proceduri de control și audit interne slabe. Deși BNM a oprit formarea creditelor noi dubioase și compromise, totuși soluționarea celor existente este dificilă.

Pe de altă parte, intervenția BNM la cele trei bănci comerciale supravegheate (Moldova-Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB) și Victoriabank) a scos în evidență o serie de vulnerabilități care țin, în special, de portofoliul relativ înalt de credite neperformante, precum și riscuri sporite de spălare a banilor și finanțării terorismului.

De rând cu sectorul bancar, și alte sectoare financiare non-bancare sunt expuse riscurilor de fraudare, în special, sectorul asigurărilor – un domeniu mai puțin reglementat și monitorizat de către autoritățile publice și în care standardele de activitate și normele prudențiale se respectă mai puțin.

În același timp:

  • investigarea fraudelor bancare din Republica Moldova este lentă, fără tratarea clară a diferitor tipuri de fraude din sistemul bancar (spălare de bani, credite neperformante, distragere de mijloace bănești din sectorul bancar);

  • autoritățile naționale au încheiat o serie de acorduri cu diverse țări/instituții internaționale care ar putea facilita obținerea informațiilor relevante unei eventuale recuperări de mijloace. Crearea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale ar fi trebuit să confere un impuls procesului de identificare și recuperare a resurselor fraudate, însă, la peste 7 luni de la creare, aceasta pare practic nefuncțională;

  • mijloacele financiare extrase din sectorul bancar în rezultatul „jafului secolului” practic nu sunt recuperate. Autoritățile creează o percepție falsă despre recuperarea ”miliardului”, invocând, de fapt, sumele încasate din procedurile de insolvabilitate a celor trei bănci falimentate;

  • nu au fost inițiate investigații și nu au fost atrași la răspundere factorii de decizie care au admis facilitarea „jafului secolului” prin modificări de legi și decizii luate, precum și cei care nu au împiedicat acest jaf;

  • raportul Kroll este neglijat de către autoritățile competente de investigarea fraudelor bancare, iar cel de al doilea raport Kroll – este în așteptare;

  • există temeri că, din lipsă de acțiuni din partea administratorilor de insolvabilitate, delegați de către BNM, termenul de prescripție în privința creditelor acordate companiilor ”grupului Shor” (specificate astfel în raportul Kroll) de la cele trei bănci implicate va expira, iar miliardele nu vor putea fi recuperate.


Restabilirea credibilității instituțiilor financiar-bancare depinde de reușita implementării noului cadru legal din domeniu adoptat la insistența structurilor financiare internaționale în 2016. Transparența acționariatului și noile modele de guvernanță corporativă impuse băncilor comerciale ar putea reabilita credibilitatea, asigura transparență și previzibilitatea în activitatea acestora.

În acest context rămân extrem de actuale declarația și recomandările Comitetului Parlamentar de Asociere UE–RM din 22 mai 2017 prin care Comitetul:

  • ”… reamintește de înaltele așteptări ale cetățenilor față de procesele judiciare privitoare la frauda bancară și de necesitatea de a-i chema în fața justiției pe toți cei răspunzători;

  • își exprimă, dezamăgirea privind lipsa de progrese în dosarele penale care au urmat publicării rezultatelor primei faze a investigației Kroll;

  • face apel la autoritățile relevante de a publica raportul Kroll în cea de-a doua fază a investigației de îndată ce va fi disponibil;

  • subliniază faptul că toate procesele de judecată ar trebui să se desfășoare în conformitate cu standardele internaționale și ar trebui să fie transparente”.7

     

1 Legea Nr. 232 din  03.10.2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, http://www.lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366942

2 Legea Nr. 234 din  03.10.2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366946

3 http://www.transparency.md/2016/12/12/the-adoption-of-the-law-on-the-liberalization-of-capital-and-financial-incentive-undermines-anti-corruption-efforts-and-discourages-honest-taxpayers-and-state-servants/

4 http://www.transparency.md/wp-content/uploads/2017/07/TI_Moldova_IDIS_Monitorizarea_Evolutiilor_in_Sectorul_Financiar_Bancar_2017.pdf

5 http://www.transparency.md/2017/08/22/position-paper-the-new-amendments-to-the-citizenship-law-a-risk-of-legalizing-fraudulent-financial-means/

6 http://unimedia.info/stiri/video-pirkka-tapiola--despre-regretele-de-la-final-de-mandat-si-intalnirea-cu-plahotniuc--moldova-a-ratat-60-din-fondurile-europene-138410.html



Press release

On October 30th, 2017 – Transparency International-Moldova and IDIS „Viitorul” presented the Report on monitoring the financial and banking sector in December 2016 – October 2017. The report includes results of monitoring the evolutions in these sectors, as the result of a massive bank fraud that took place in the Republic of Moldova, as well as monitoring the process of assets recovery. The activity was conducted within the project „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” funded by the Embassy of Netherlands in Romania.

The December 2016 – October 2017 period was full of events in the financial and banking sector. Following the Filip Government's decision in September 2016 to convert into internal state debt the guarantees issued in November 2014 and March 2015 (intended to cover the “gaps” created following the frauds from three banks: the Savings Bank, the Social Bank and Unibank), series of initiatives to amend financial-banking legislation were launched. These changes were to meet the conditions and commitments of the Moldovan authorities towards the International Monetary Fund (IMF) and other development partners.

Thus, with the assistance of development partners, new laws have been developed and adopted, including the Law on Bank Recovery and Resolution1 and the Law on Central Securities Depository2. It is noteworthy that in less than one year since adoption, the first law has been amended twice, and the second one - once, which proves the hurry admitted at the time of their adoption. At the same time, the Executive Committee of the National Bank of Moldova (NBM) has approved and amended several regulations, one of the most important ones concerning the requirements to the commercial banks' directors, and aims to promote to their leading positions competent and reputable persons, which would improve the corporate governance of banks.

During this period, several legislative initiatives considered by civil society and development partners to be harmful and contrary to the commitments assumed by the governors, as it increases the risks of legalizing means of fraudulent origin3,4. One of these initiatives, the draft Law on legalization of capital and tax incentives, adopted by the Parliament in the first reading in December 2016, avoiding public discussion and without informing development partners, is the most eloquent example. Another draft relates to the amendments to the Citizenship Law and offers, by way of derogation from the legal norms, the right to citizenship of the Republic of Moldova for third persons, foreign citizens or stateless persons, against contributions called "investments". Both drafts had as authors the same group of MPs, headed by the Chair of the Parliament. The regulation on the implementation of the law on "citizenship for investment", drafted by the Ministry of Justice and approved by the Government in September 2017, sparked contradictory reactions in society, as it offers possibilities to legalize the financial means of dubious origin in the Republic of Moldova5. The Head of the EU Delegation Pirkka Tapiola stated in an interview that "there are other, more effective, ways to attract foreign investment in a country than this way with citizenship offered in exchange for money"6

In this context, it is worth mentioning the expertise reports of the National Anticorruption Center (NAC) on both projects, the "amnesty / capital liberalization" and "citizenship versus investments". In the first case, the NAC indicated that in the draft law "... the concept of capital liberalization becomes equivalent to the legalization of capital outside the legal circuit, approaching a concept of money laundering", and in the second case it found that "the interests promoted are detrimental to the public interest and to the major risks to the safety and security of the citizens and the state of the Republic of Moldova". Despite this fact, the second draft was approved and the law entered into force in June 2017.

It is also important to note in the list of legal initiatives, the adoption in September 2017 of the National Action Plan on Risk Reduction in the field of Money Laundering and Terrorism Financing for 2017-2019. Although it contains important provisions on the harmonization of the Moldovan legislation to the acquis communautaire, a large part of the activities included in the plan are aimed at strengthening the capacities of the public authorities, as this process was to start ten years ago with the entrance in force in 2007 of the Law on prevention and combating money laundering and terrorism financing. Moreover, this plan does not include such vulnerabilities in money laundering as the energy sector, which is a "black hole "in country’s economy and brings considerable damage to society.

At the same time, a new Law on combating money laundering, which is also a requirement of the European Union, is still pending, according to the Association Agreement signed with the Republic of Moldova.

The inadequacy of the legal provisions to meet specific, complex, multidimensional and litigious situations in the banking sector, particularly in the three banks supervised by the NBM, does not solve such problems as lack of transparency of the shareholders, high investments risks for potential honest investors.

At the same time, analyzing the events of 2016-2017, we can see that the Republic of Moldova, after a period when it was an important element of the regional laundering of fraudulent money (laundromat), and a period of "the fraud of the century", when 13% of GDP has been taken out of the domestic banking system, risk to transform the country in an offshore zone. A retrospective in time shows that after Latvia's exit from the laundromat area under the supervision of the European Union, the money-laundering schemes were imported into the Republic of Moldova. At present, while the EU is putting pressure on Cyprus to eliminate the channel of money with obscure provenience, the Republic of Moldova is becoming a fertile field to attract such means through various methods (including capital liberalization, citizenship against "investment", secrecy of relevant people's data both in the banking sector and in the courts of law, the tax changes initiatives typical for offshore zones).

These developments create impediments for an independent and genuine investigation of bank fraud, block implementation of laws and rules agreed with development partners, diminish the importance of the Kroll report, but also impede the functionality of institutions and the prospect to recover fraudulent funds.

During this period, the banking sector is in a difficult recovery phase after the 2014-2015 crisis. The NBM has considerably tightened bank supervision and reporting standards, including against compromised loans. However, a number of systemic problems persist, among them: lack of transparency of shareholders and effective beneficiaries, poor corporate governance and inefficient management, weak internal control procedures and audits. Although the NBM stopped the creation of new dubious and compromised loans, the solution of the existing ones is difficult.

On the other hand, NBM's intervention in the three monitored commercial banks (Moldova-Agroindbank, Moldindconbank and Victoriabank) highlighted a series of vulnerabilities, mainly related to the relatively high portfolio of bad loans, as well as increased risks of money laundering and terrorist financing.

Together with the banking sector, other non-banking financial sectors are also exposed to fraud risks, particularly the insurance sector - a less regulated and monitored by public authorities area in which standards of activity and prudential rules are less respected.

At the same time:

  • investigating bank frauds in the Republic of Moldova is slow, without clear treatment of various types of frauds in the banking system (money laundering, bad loans, distraction of money from the banking sector);

  • national authorities have concluded a series of agreements with various countries / international institutions that could facilitate the obtaining of relevant information for possible money recovery. The creation of the Criminal Assets Recovery Agency should have given impetus to the process of identifying and recovering fraudulent resources, but more than 7 months after its creation, it seems to be virtually inoperative;

  • the financial means extracted from the banking sector as a result of the "fraud of the century" are not recovered. Authorities create a false perception of recovery of the "billions", invoking, in fact, the amounts collected from insolvency proceedings of the three bankrupt banks;

  • no investigations have been initiated and no decision has been taken against decision-makers who have facilitated the "fraud of the century" by changing the laws and taking decisions and those in charge to prevented this fraud;

  • the Kroll report remains neglected by the competent bank fraud investigation authorities, and the second Kroll report is on hold;

  • there are risks that due to lack of actions by the insolvency administrators delegated by the NBM, the prescription terms for loans granted to Shor Group companies (specified in the Kroll report) from the three banks involved will expire and the billions will not be recovered.


Restoring the credibility of financial and banking institutions depends on the successful implementation of the new legal framework in the field adopted at the insistence of international financial institutions in 2016. Transparency of shareholders and new models of corporate governance imposed on commercial banks could re-establish credibility, ensure transparency and predictability in their work.

In this context, the statement and recommendations of the EU-RM Parliamentary Association Committee of May 22, 2017 remain very current, through which the Committee7:

  • „-   reminds of the high expectations of citizens regarding the judicial proceedings related to the banking fraud and of the need to bring all those responsible to justice;

  • expresses therefore disappointment at the lack of progress in the prosecution of cases following the publication of the results of the first phase of the Kroll investigation;

  • urges the relevant authorities to publish the Kroll report on the second- phase of investigation as soon as it is available;

  • stresses that all trials should be held in line with international standards and should be transparent”.


     

1 Legea Nr. 232 din  03.10.2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, http://www.lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366942

2 Legea Nr. 234 din  03.10.2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366946