COMUNICATE DE PRESĂ

Print Send by email

Monitorizarea resetării sistemului anti-corupție în Republica Moldova

Telefon de contact: (373 22) 20-34-84
Fax: (373 22) 23-78-76

COMUNICAT DE PRESĂ


Monitorizarea resetării sistemului anti-corupție în Republica Moldova


Crearea Grupului de lucru pentru reformarea și resetarea sistemului anti-corupție

În octombrie 2015, la propunerea președintelui Parlamentului, Andrian Candu, a fost lansat Grupul de lucru pentru reformarea și resetarea sistemului anti-corupție, care urma să propună Parlamentului, până la finele lunii noiembrie 2015, proiecte legislative relevante. În mai puțin de două săptămâni, la inițiativa unor deputați, inclusiv Andrian Candu, Parlamentul a adoptat Legea nr. 180 din 22.10.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care Centrul Național Anticorupție (CNA) a fost transferat din subordinea Guvernului în controlul Parlamentului. Inițiativa legislativă nu a fost supusă consultărilor cu Grupul de lucru, nici altor consultări publice, fiind adoptată în lipsa avizelor comisiilor parlamentare permanente, Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, Guvernului. În atare condiții, misiunea Grupului de lucru, din start, a fost compromisă, pentru ca, în final, să rămână nerealizată. Convocarea Grupului de lucru a încetat după câteva ședințe. Aceste experiențe au reconfirmat lipsa unei viziuni guvernamentale anti-corupție, care ar fi clară, fundamentată, echilibrată și responsabil asumată.

Adoptarea cadrului legal

Deși întîrziat, a fost făcut un pas important în reformarea unor instituții anti-corupție. La 17.06.2016, au fost adoptate legi importante în acest sens, în special, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea  privind declararea averii și intereselor personale. Legile au intrat în vigoare, cu excepția unor prevederi, la 01.08.2016. Totuși, în pofida eforturilor depuse de experți (naționali și internaționali) și autorități (în special, Comisia Națională de Integritate), cadrul legal adoptat nu este lipsit de lacune, care vor împiedica implementarea eficientă a politicilor de declarare și control a averii, interese personale, conflictelor de interese.

În iulie 2016, a fost modificată Legea privind testarea integrității profesionale. Adoptarea  modificărilor și completărilor a fost criticată de către unele organizații non-guvernamentale, unul din motivele de bază fiind crearea, prin noul mecanism de evaluare a integrității instituționale, a premiselor pentru influențarea nelimitată de către CNA a oricărei entități publice.

Este de menționat și promovarea proiectului Legii integrității, care necesită a fi perfecționat, în special, în partea ce ține de competențele autorităților. Unele prevederi din proiect ar putea submina misiunea Autorității Naționale de Integritate (ANI) în calitate de unica autoritate abilitată cu funcții de control al averii și intereselor personale în serviciul public.

Este de remarcat și proiectul de Lege privind Agenția Recuperarea Bunurilor Infracționale și proiectul de Lege privind recuperarea bunurilor infracționale prin care se propune înființarea, în cadrul CNA, a Agenției pentru Recuperare a Bunurilor Infracționale. Proiectele ridică întrebări ce țin de nepotrivirea respectivelor funcții misiunii anti-corupție a CNA.

Reformarea instituțiilor anti-corupție

Autoritatea Națională de Integritate

Adoptarea, promulgarea și publicarea întârziată a legilor relevante nu a lăsat timp suficient pentru implementarea acțiunilor de reorganizare instituțională. În fapt, de la 01.08.2016, s-a format un vid instituțional, fiind sistat controlul averii, intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor în serviciul public. Tempoul cu care se instituționalizează ANI este descurajant. Dacă desemnarea membrilor Consiliului de Integritate a durat cinci luni, procedurile ulterioare necesare reorganizării, care sunt mult mai complexe, ar putea să dureze mult mai mult.

Mai multe autorități continuă să dețină atribuții paralele atribuțiilor ANI. Ne referim la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Poliție, CNA.

Centrul Național Anticorupție

CNA a fost transferat din subordinea Guvernului în controlul Parlamentului. A fost stabilit efectivul-limită (350 unități) și s-a aprobat structura autorității. A fost modificată competența organului de urmărire penală a CNA, dar și s-a stabilit competența Procuraturii Anticorupție (PA). În fapt, s-a făcut distincția între cele două tipuri ale corupției, denumite generic „mare” și „mică”, urmărirea corupției mari fiind delegată PA, iar a corupției mici – CNA.

Totuși, problema competențelor paralele ale organelor de urmărire penală ale CNA și Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a rămas nesoluționată. Organul de urmărire penală al MAI, în temeiul art. 266 din Codul de procedură penală al RM, poate efectua urmărirea penală pentru orice infracțiune, dacă aceasta a fost dată în competența lui prin ordonanța procurorului.

Procuratura, Procuratura Anticorupție

Reforma Procuraturii a fost cel mai anevoios aspect în procesul de implementare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției, scopul reformei fiind și aducerea în sistem a unor persoane noi, profesioniste, independente și cu o reputație ireproșabilă, scop care a rămas nerealizat.

Procesul de reorganizare a PA s-a desfășurat în contextul procesului de reformare a Procuraturii, proces ghidat de Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestei legi, PA este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție și a actelor conexe actelor de corupție. Potrivit prevederilor, în cadrul PA, urmează să activeze constant ofițeri de urmărire penală, ofițeri de investigații și specialiști, selectați în mod individual de către procurorul-șef al PA, subordonați funcțional acestuia, detașați de la alte instituții pentru o perioadă de până la 5 ani, perioadă care poate fi reînnoită pe o perioadă cu același termen.

Competențele și statutul PA au fost detaliate, în special, prin Legea nr. 159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate. În condițiile acestei legi, în termen de 2 luni de la intrare în vigoare, Procurorul General urma să aprobe regulamentele de activitate ale procuraturilor specializate, iar procurorii-șefi ai procuraturilor specializate – statele de personal. La moment, nu poate fi constatată implementarea acestor acțiuni. Deși legea citată prescria crearea, până la 31.12.2016, a paginilor web ale procuraturilor specializate, această acțiune nu a fost realizată, iar pagina web a Procuraturii Generale nu conține informații relevante în acest sens.

Per ansamblu, s-ar putea de concluzionat ca resetarea sistemului anti-corupție a demarat în lipsa unei viziuni strategice care ar asigura profesionalismul și independența instituțiilor, precumr și un aflux de persoane noi cu o reputație ireproșabilă. Resetarea unor instituții anti-corupție pare să fie tergiversată intenționat, iar problema capturării instituțiilor statului nu este recunoscută de către autorități. Inițiativa legislativă de așa-zisa liberalizare a capitalului și stimulare fiscală, în esență, ar putea să permită legalizarea banilor fraudați. Interzicînd ANI verificarea averii liberalizate, se va reduce la zero utilitatea acestei autorități și se va discredita întregul efort de resetare a sistemului anti-corupție.


Acest produs a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și democratic: contribuția societății civile” susținut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.



***
Str. 31 August 1989, nr. 98, of. 204, MD-2004, Chișinău, Republica Moldova
Tel/Fax: (+373-22) 23-78-76 Tel: (+373-22) 20-34-84, 20-34-85
E-mail: office@transparency.md
http://www.transparency.md

 


DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.