Arhiva

Print Send by email
05:30, 08 Feb 2018
 
Ianuarie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04 05 06 07
08 09 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
Februarie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04
05 06 07 08 09 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28
Martie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04
05 06 07 08 09 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31
Aprilie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01
02 03 04 05 06 07 08
09 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30
Mai 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04 05 06
07 08 09 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31
Iunie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03
04 05 06 07 08 09 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30
Iulie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01
02 03 04 05 06 07 08
09 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31
August 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04 05
06 07 08 09 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31
September 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02
03 04 05 06 07 08 09
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Octombrie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04 05 06 07
08 09 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
Noiembrie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02 03 04
05 06 07 08 09 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30
Decembrie 2018
LuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
01 02
03 04 05 06 07 08 09
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31
Peter Michalko: În 2017 au apărut elemente noi în relația UE-RM. Interviu IPN
Print Send by email
05:30, 08 Feb 2018

Care sunt elementele noi în relația UE-RM și de ce au apărut ele în anul 2017? De ce în aceste relații lucrurile au mers mai bine sub aspect economic decât sub cel politic? A respectat sau nu RM recomandările Comisiei de la Veneția? Care este testul principal pentru reformele legate de combaterea corupției și îmbunătățirea justiției? Care este relația în triunghiul „guvernarea pro-europeană – UE – opoziția pro-europeană”? Pe cât de liberă este presa din RM și pe cât de fermă poziția UE? Răspunsuri la aceste și alte întrebări – în interviul lui Valeriu Vasilică realizat cu E.S. Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko.
***


- Stimate domnule Ambasador, anul 2017 a fost unul relevant pentru ceea ce constituie astăzi statul Republica Moldova, în sensul în care a fost unul neelectoral, oarecum stabil, fără crize politice, economice și sociale pronunțate care să fi influențat semnificativ evoluția lucrurilor pe interior. Putem aplica anumite calificative și pentru relațiile țării pe exterior, în special în relațiile cu partenerul principal și strategic – Uniunea Europeană?

- Putem spune cu siguranță că anul trecut a fost unul important pentru relațiile Uniunii Europene și Republicii Moldova. A fost un an întreg când au activat în plină forță și Acordul de Asociere, și Acordul de Liber Schimb. Deci, pe o parte, a fost un an de consolidare a relațiilor, de susținere activă a Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, dar și un an când am avut un dialog foarte deschis, sincer și când au intrat în uz elemente noi pentru relațiile noastre. Mă refer la condiționarea poliitică pentru acordarea asistenței macrifinanciare, legată de procese politice sau mai concret de adoptarea noului sistem electoral, după ce nu au fost ascultate recomandările din partea Comisiei de la Veneția și OSCE. Dar, în general, cooperarea noastră a continuat, schimbul comercial crește, au continuat să intre investiții în Republica Moldova, chiar dacă nu în ritmul pe care ni l-am dori, de aceea sperăm că a fost și un an de început de folosire din plin a capacităților oferite de către Acordul de asociere cu componenta sa importantă - Acordul de liber schimb.




 

„Tocmai” integrare și „doar” asociere



- Într-adevăr, relațiile RM-UE au două componente de bază, prevăzute de Acordul de Asociere: integrarea economică și asocierea politică. Dacă înțeleg corect, în 2017, lucrurile sub aspect economic au mers mult mai bine decât sub aspect politic, de ce acest paradox, într-un fel? Paradox, pentru că de la sectorul economic se cere mult mai mult – „tocmai” integrare, pe când de la cel politic – „doar” asociere?

Acordul vizat este unul tipic și nu ține numai de Republica Moldova, dar și de alte țări din Parteneriatul Estic și, în sens mai larg, de exemplu, țările din Europa de Sud-Est. Integrarea economică deschide pentru Republica Moldova accesul la cea mai mare piață din lume, dacă ne uităm la puterea pieței, cinci sute de milioane de consumatori din Uniunea Europenă, cu mare capacitate de plată. Cu condiția să fim la acelas nivel al standartelor. Aceasta ține de calitatea producției care este și principiul general al accesului la piața Uniunii Europene.

În schimb, Republica Moldova are acces și la asistența Uniunii Europene pentru a ajunge la aceste standarte, ceea ce este important nu numai pentru a exporta în Uniunea Europeană, dar și în toată lumea. În același timp, acest fel de relație, bazată pe integrarea economică, este cea mai bună carte de vizită, sau, dacă doriți, invitație pentru investitorii cate pot să fie siguri, că, deschizând afacerea în Republica Moldova, vor avea accesul la această piață europeană.

În ceea ce privește relația de asociere, aceasta este faza tipică pentru țările care trec prin procesul de tranziție, de transformare, de reforme care nu au dimensiune doar economică, ci și de transformare a societății ca atare. Această relație este bazată pe valorile comune menționate în preambului Acordului de Asociere. În consecință, „paradoxul” la care vă referiți se poate explica și prin faptul că în procesele de integrare economică sunt implicați mai mult factori obiectivi, sub formă de standarde, de exemplu, pe când celelalte domenii legate de transformarea societății țin în mare parte de factori subiectivi, de exemplu, de natură politică, de mentalitate, tradiții, pregătire profesională etc.

- Ce notă ar putea fi pusă pentru partea economică a Acordului de Asociere în anul care a trecut, după sistemul de 10 puncte, de exempul?

- Încă este puțin devreme pentru note exacte, căci că nu avem rezultatele finale ale schimbului commercial pentru tot anul, dar cred că putem să spunem cu siguranță că traiectoria este una de creștere semnificativă, în condițiile când două treimi din totalul exporturilor Republicii Moldova merg spre piața europeană. Cred că aceasta este dovada deschiderii din partea UE despre care am vorbit. Șaptezei la sută din acest export sunt produse industriale, fapt care are două aspect positive. Primul este că există potențialul mare în domeniul agroalimentar și al doilea este dovada potențialului mare de a atrage investiții pentru producția industrială cu valoare adăugată înaltă, iar aceasta înseamnă locuri de muncă și salarii bune pentru moldoveni.

- Cum au stat lucrurile pe partea „mai subiectivă” a relațiilor RM-UE, de exemplu, în domeniul implementării principiilor europene ale statului de drept și bunei guvernări, în anul 2017, comparativ cu anii anteriori sau comparativ cu așteptările UE?

Cred că putem spune că au continuat eforturile pentru promovarea și implimentarea reformelor în domeniile care țin de Acordul de Asociere, inclusiv cele de bază cum ar fi respectarea sistemului democratic, al drepturilor omului și libertăților fundamentale. Dar, am mai spus, în cadrul dialogului nostru cinstit și deschis, care trebuie să fie întere prieteni, am fost nevoiți și să luăm astfel de măsuri ca stoparea asistenței bugetare în domeniul justiției pentru anii precedenți, din cauza lipsei de reforme asupra cărora am convenit anterior, dar care, din păcate, nu au avut loc. În general, eforturi am văzut, dar rămâne încă foarte multe de făcut pentru reformele din mai multe domenii.

Dialogul nostru a continuat într-un mod structurat, inclusiv în cadrul Consiliului de Asociere, Comitetului de Asociere, al Comitetului Parlamentar de Asociere, dar și în cadrul celui de al treilea pilon al dialogului, foarte important, Platforma Societății Civile.



 

„Recomandările Comisiei de la Veneția nu au fost respectate...”



- Ați pomenit deja despre insatisfacția UE de felul în care RM a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, în 2017. Recent, o delegație a Comisiei a vizitat Moldova la tema respectivă, o concluzie cred ca va fi formulată ulterior. UE menține anumite pârghii în dialogul cu guvernarea de la Chișinău ca lucrurile în societatea moldovenească să nu se deranjeze pe acest segment?

- Poziția Uniunii Europene în ceea ce privește modificarea Codului electoral, care a avut loc anul trecut, nu s-a schimbat. În opinia noastră, recomandările Comisiei de la Veneția nu au fost respectate. Poate unele dintre ele au fost, dar cu siguranță nu în măsura în care ar fi posibil să spunem că ele au fost respectate ca atare și aceasta a și dus la poziția comună a trei instituții ale Uniunii Europene: Consiliul, Comisia și Parlamentul, care au întrodus această precondiționare politică în asistența noastră. Poziția respectivă s-a regăsit după aceasta în unul din paragrafele Mmemorandumului de înțelegere priivind asistența macrofinanciară care spune că asistența este și condiționată de către respectarea standartelor democratice, a principiilor și mecanismului politic multipartidist și drepturilor omului, cu atenție specifică pentru aplicarea legislației electorale. Aceasta este și un fel de exprimare a importanței pe care o acordă UE valorilor pe care se bazează relația noastră și care este pentru noi un element de bază în relația noastră.

- Reformele în domeniul combaterii corupției și îmbunătățirii justiției au fost un fel de „călcâiului lui Ahile” pentru toate guvernările pro-europene ale Republicii Moldova. Care au fost tendințele în acest sens pentru anul 2107, despre ce vorbesc aceste tendințe? 

Și în anul 2017 am așteptat să vedem progresul în domeniul combaterii corupției. Este important acest efort continuu, căci corupția este sursa mai multor fenomene negative și este împotriva caracterului just al societății. La rândul său, caracterul just al societății și egalitatea oamenilor în fața legii sunt printre cele mai mari probleme ale moldovenilor, dar și pentru cei care ar vrea să vină cu investiții, de exemplu, dar, din aceste cauze, nu pot.

În ultimul an s-a făcut mult pentru construirea și susținerea structurilor anti-corupție. Acum vorbim despre eficiența și funcționarea lor în modul care trebuie, căci corupția trebuie eliminată la toate nivelurile, nu doar la cele de jos. Pentru aceasta este nevoie de voință, inclusiv politică, iar testul principal în acest sens cred că îl constituie acum modul în care este investigată frauda bancară care s-a întâmplat în Republica Moldova și unde așteptam ca să fie aduși la răspundere cei care sunt vinovați și să fie și recuperate resursele care pot încă sa fie găsite.

Un alt lucru important într-un sens mai larg este și restabilirea încrederii în domeniul financiar-bancar și economic din Republica Moldova. Un stat trebuie să fie capabil să investigheze eficient corupția și să creeze o societate în care aceasta nu este binevenită și trebuie să fie dezrădăcinată. Ideea este exprimată și în raportul din decembrie 2017 al Comisiei Europene privind îndeplinirea planului de acțiuni în domeniul libertății vizelor, unde se spune clar că trebuie făcuți pași imediați în domeniul combaterii corupției și alți pași împotriva spălării banilor. Și aceasta este una dintre condițiile înaintate de UE pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Deci, tot sistemul de reforme este legat de acești pași, dar scopul final este eliminarea corupției ca atare din societate.



 

Comunicarea „în triunghi” 



- Pentru că până acum au prevalat aprecierile mai rezervate pentru activitatea guvernării de la Chișinău, au existat în 2107 domenii în care aceasta a asigurat efecte doar bune sau preponderent bune în procesul de reformare complexă a societății moldovenești, prevăzut de Acordul de Asociere?

- Cred că cel mai important este să spunem că tendințe spre reforme trebuie să exixte permanent. Vedem lucruri pozitive în domeniul economic. Vedem pași foarte apreciați în domeniul stabilizării sferei bancare, aceasta a fost cel mai important după ce s-a întâmplat frauda bancară. S-a redobândit încrederea pe acest segment, inclusiv prin adoptarea legislației prevăzută de Agenda de Asociere, aceasta fiind o altă condiție pentru asistența macrofinanciară. În general, putem spune că se atestă mai mult progres atunci când vorbim despre adoptarea legislației, dar încă trebuie să vedem mai multă implementare.

- Unde credeți că se află adevărul pe fundalul aprecierilor înalte pe care, de regulă, și le dă guvernarea în procesul de implementare a reformelor și criticile dure ale opoziției care operează, deseori, cu noțiunea „statul capturat”?

Cred că este cumva firesc că există opinii diferite privind starea de fapt a reformelor și aceasta, probabil, este și dovada importanței pluralismului de opinii, care ar trebui să aducă îmbunătătirea stării de lucruri. Este un fel de competiție politică pebtru cel mai bun fel de guvernare, cel mai bun mod de aplicare a reformelor spre binele cetățenilor țării. Este clar că procesul de reforme va trebui să continuie și încă mult lucru trebuie făcut, mai mult în implimentarea standardelor noi, bazate pe experiența europeană.

- Guvernarea pro-europeană și opoziția pro-europeană au adresat europenilor mesaje diferite, chiar contradictorii, în 2017. Din acest motiv, opoziția este etichetată drept „trădătoare a intereselor naționale” de către unii oficiali și mijloace de informare în masă... Ce au înțeles din aceasta europenii și cum au reacționat?

Cum am spus, pluralitatea opiniilor, mai ales în domeniul politic, este un element de bază al oricărei societăți care vrea să se numească una democratică. Este firesc că forțele politice diferite au și opinii diferite și aceasta se reflectă în comunicarea lor cu alți parteneri. Ceea ce este important în acest sens este că la baza tuturor contactelor între noi ca parteneri de dialog stau valorile europene și agenda noastră comună care țintește reformele. Totodată, intensitatea comunicării noastre cu reprezentanții diferitor opinii demostrează schimbarea calității relației noastre și a dialogului nostru spre unul foarte, foarte strâns și apropiat. Republica Moldova nu mai este o țară undeva în afara Uniunii Europene. Este vecinul nostru, partener important și acum țară asociată care a preluat angajamente în ce privește respectarea valorilor și implimentarea reformelor. Cred că aceasta este și explicația logică, de ce în dialogul cu diferite forțe politice se pune accentul pe necesitatea ca acestea să fie îndeplinite. Sper că acest fel de dialog poate să aducă în viitor spre o competiție politică sănătosă despre cât de repede și cât de bine poate să fie implementate standartele europene în Republica Moldova, spre binele cetățenilor ei.




 

Societatea civilă mai apreciată la Bruxelles și UE în RM



- Ce tendințe au marcat relația structurilor europene cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, în 2107, în particular cu cele care posedă potențial de promovare și expertiză a realizării prevederilor Acordului de Asociere? La Bruxelles se simte tensiunea din relațiile dintre o parte din acestea și guvernare? Până unde credeți că se poate ajunge?

Pentru noi societatea civilă este un partener important de dialog și egal cu alți parteneri, cum este, de exemplu, guvernarea sau forțele politice, pentru că este o parte a societății care este activă și vrea să schimbe lucrurile spre bine, într-un sector anumit, într-o localitate concretă sau în societate în general. Aceasta este o valoare și o bogăție pentru fiecare țară, pentru fiecare societate. Din fericire, Republica Moldova posedă acest element activ și societatea civilă din Republica Moldova este foarte respectată de noi, precum și expertiza ei. Noi întotdeauna am încurajat și vom încuraja un dialog intensiv între structurile statului și societatea civilă, între forțele politice si societatea civilă, la toate nivelurile: regional, central, local. Pentru că numai așa voința cetățenilor poate fi reflectată.

Cei de la guvernare trebuie să vadă relația cu societatea civilă ca o oportunitate bună pentru a avea informație despre ce gândesc oamenii, despre ceea ce vor oamenii. Cred că aceasta este o relație avantajoasă pentru ambele părți și noi vom continua să promovăm acest tip de cooperare. În proiectele noastre, în programele noastre cu siguranță vom angaja și societatea civilă, inclusiv în activitățile de monitorizare, pentru că apreciem mult opiniile independente despre măsura de implementare a reformelor. Opiniile experților care, am spus, sunt foarte recunoscuți în Republica Moldova, sunt foarte importante pentru noi.

- În anul 2017, s-a atestat o anumită creștere a opțiunilor pro-europene ale cetățenilor Republica Moldova, pe fundalul descreșterii semnificative din ultimii ani. De unde credeți că vine creșterea, dar și descreșterea anterioară? 

Eu cred că suntem acum în faza apropierii și mai strânse între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Pur și simplu, moldovenii știu acum mai bine și mai mult despre Uniunea Europeană. Realitatea europeană devine mai cunoscuă aici, ea devine uneori și realitatea pentru moldoveni, prin reformele implementate sau prin informații despre activitățile sau asistența Uniunii Europene. Cred că este vorba și despre recunoașterea că valorile și scopurile noastre comune în procesul de asociere a Republicii Moldova, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și întroducerea standardelor europene, este ceea ce oamenii vor pentru viața lor, pentru familiile lor și pentru copiii lor, pentru perspectiva lor în acestă țară. Și cred că aceasta este dovada încrederii în sine mai mare, că e posibil să se poată ajunge la această stare dorită a calității vieții.



 

Mass-media trebuie să fie liberă și poziția UE fermă



- Pe cât de utile credeți că au fost pentru mass-media din Republica Moldova prevederile Acordului de Asociere, în 2017? Cum apreciați influența pe care o poate avea asupra activității ei, dar și a societății în ansamblu, Legea cunoscută în societate ca „interzicerea propagandei rusești”, adoptată la finele anului trecut, cu justificarea oficială legată de grija pentru valorile audiovizuale europene, produse inclusiv în țările Uniunii Europene?

- Mass-media trebuie să fie liberă în exprimarea opiniei, să fie independentă și să aibă posibilități de a informa în mod non-partizan cetățenii țării. Fără aceasta nicio societate nu se poate numi democratică și unul dintre criteriile de bază pentru orice evaluare a societății respective este existența mass-media libere. La rândul său, această libertate poate fi asigurată de existența unui cadru legislativ adecvat și a condiilor practice pentru activitate, inclusiv acces nestingherit la piața de publicitate pentru a putea supraviețui economic. Jurnaliștii trebuie să nu se teamă să-și facă lucrul, când ei în mod firesc informează nu numai despre faptele pozitive, exercitând în acest fel rolul de control în raport cu instituțiilor de stat la nivel național, regional sau local. În aceasta rezidă puterea transparenței democratice și a informației, aceasta este, în sfârșit, puterea cetățenilor informați. Pentru aceasta Uniunea Europeană va continua să fie un partener pentru mass-media din Republica Moldova, dar și vom fi activi în atenția noastră pentru cadrul legislativ și condițiile de lucru ale mass-media.

Lupta împotriva dezinformării este una foarte importantă și, într-adevăr, această provocare există nu numai în Republica Moldova, ci și în multe țări, inclusiv europene. Noi totdeauna am spus că nu este o practica europeană să existe o interzicere generală pentru accsesul la surse de informație. Există alte măsuri nu doar mai precise, dar și mai eficiente, care se bazează pe monitorizare și acțiuni concrete, când se înregistrează abateri neacceptabile. Aceasta este abordarea noastră și sperăm că poate fi preluată pe viitor și în Republica Moldova, în conformitate cu standardele europene, exprimate și de reprezentantul pentru mass-media al OSCE,

- Pe parcursul anului 2017 câteva partide politice pan-europene foarte influente în UE au formulat critici dure, chiar cu recomandări dure pentru Republica Moldova. În același timp, structurile executive ale UE, care în mare parte sunt constituite din reprezentanții partidelor respective, au reacționat mult mai moderat. Cum explicați și acest „paradox”, într-un fel?

Am amintit deja de poziția comună a instituțiilor europene în ceea ce privește adoptarea sistemului electoral mixt, de exemplu. Deci, eu aș spune că aici, chiar dimpotrivă, vedem o poziție hotărâtă și unificată a instituțiilor, care ulterior a fost confirmată în Memorandumul de înțelegere. Dacă vorbim despre asistența macrofinanciară în general, ea reprezintă deja nu numai poziția Uniunii Europene, dar și angajamentul din partea Republicii Moldova, pentru că acest memorandum este semnat de către ambele părți. În acest sens, eu aș repeta că intesitatea pozițiilor exprimate, atenția acordată Republicii Moldova este și dovada cât de aproape se află astăzi Republica Moldova de Uniunea Europeană, cât de mare este interesul UE în progresul Republicii Moldova, în prevenirea unor fenomene negative și asigurarea de rezultate în procesul de asociere și de reformare a ei.

- La nivel de concluzii: ce a avut de câștigat cetățeanul Republicii Moldova din relația țării cu IE, în 2017? A avut ceva și de pierdut? Ce culori mai există în relațiile RM-UE decât alb și negru pentru cetățeanul moldovean?

- Cred că o parte din răspuns poate fi găsit pe parcursul întregii noastre discuții, dar esențial este că suntem în proces de creștere a beneficiilor pe care cetățenii din Republica Moldova le au din relația cu Uniunea Europeană. Sperăm că aceasta va fi o realitate în toate domeniile. Orice schimbare adusă prin reforme face viața omului mai ușoară, face statul să fie un slujitor mai bun al cetățenilor, aduce un euro în plus în buzunarul salariaților din Republica Moldova, crează locuri de muncă și au fost mii de locuri de muncă anul trecut create. Contează fiecare proiect care aduce apa potabilă sau infrastructura comunală la cetățeni și au fost mii de moldoveni care anul trecut și anii precedenți au benificiat de aceste proiecte. Toate acestea devin și va continua să devină un argument puternic pentru continuarea cooperări și parteneriatului pe care le avem între noi, Uniunea Europeană și Republica Moldova.

(0) comentarii
Nume

Adaugă comentariu Citeste Regulile

Subscribe by email RSS
19 Octombrie 2018
RSS
Pavel Filip: Campania „Un doctor pentru tine” e un proiect care a prins contur
free
Au fost anunțați câștigătorii Concursului municipal de fotografie
free
Mandatele administratorilor temporari ai Moldindconbank au fost prelungite
free
Experții „WatchDog.MD” cer ANRE reducerea tarifelor la energia termică și electrică
free
Donație din partea Ambasadei Cehiei
free
Circa 40 de polițiști de la Fulger au obținut „Bereta Neagră”
free
Unioniștii vor porni duminică într-un marș automobilistic prin Chișinău
free
Grădinița din satul Cruzești a fost renovată din grant românesc
Sistemele alternative de încălzire prezintă un pericol pentru viața omului, conferință
free
Șase persoane au fost reținute după perchezițiile de astăzi
free
Dezamorsarea mixturii explozive de bani și propagandă. Experții IPN
free
Încrederea UE în autoritățile de la Chișinău e cea mai mică din ultimii ani, eurodeputat
free
Arestul preventiv nu se va aplica dacă sunt îndeplinite patru condiții Procuror și avocat, reținuți pentru corupție
A început reconstrucția planșeelor în blocul explodat
free
Fructele și legumele proaspete vor fi supuse controlului de conformitate
Angajații sistemului penitenciar au fost instruiți privind inadmisibilitatea torturii
free
Referendumul privind integrarea europeană nu poate fi organizat odată cu parlamentarele, deputați
free
Partidele despre de ce au votat sau nu „integrarea europeană” în Constituție
free
Mihai Ghimpu: Decât cu PDM în coaliție, mai bine în opoziție
free
Vladimir Voronin: În următorul Parlament o să vină cei cu bani mari
free
Principalul, scurt pe doi – Sinteza IPN din 18 octombrie 2018
free
ANSP va controla piața dispozitivelor medicale Cursul valutar oficial la 19.10.18
free

ANUNȚURI

Vezi toate

COMUNICATE DE PRESĂ

Institutul pentru Democrație

La 10 octombrie 2018, cu sprijinul UE, a avut loc un seminar de instruire a cadrelor didactice din mediul rural din Găgăuzia pentru cunoașterea metodelor moderne de predare a drepturilor omului în școală

Vezi toate

Ultimele video

Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] | Live stream
Conferințe IPN [HD] | Live streamConferințe IPN [HD] Asociația ,,UNIREA - ODIP"
Vezi toate
banner creditex